Ultraprocesarea care ne consumă: peste 60% din caloriile copiilor americani vin din alimente intens procesate

Un nou raport CDC readuce în discuție impactul alimentației moderne asupra sănătății publice. În România, obezitatea infantilă crește, iar lipsa de reglementări lasă copiii expuși acelorași riscuri.

 

Un nou raport publicat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA (CDC) confirmă o realitate îngrijorătoare: peste jumătate din caloriile zilnice consumate de americani – adulți și copii – provin din alimente ultraprocesate. Mai exact, 62% din caloriile consumate de copii și 53% din cele consumate de adulți au această origine.

Ultraprocesatele nu sunt doar convenabile, accesibile și gustoase. Sunt și încărcate cu zahăr, grăsimi saturate, sodiu și aditivi. Au o densitate calorică mare, un conținut scăzut de fibre și, potrivit experților, nu oferă niciun beneficiu real pentru sănătate.

Ce sunt alimentele ultraprocesate și de ce sunt periculoase?

Potrivit sistemului NOVA de clasificare a alimentelor, ultraprocesatele sunt produse intens modificate industrial, care conțin adesea aditivi, coloranți, arome artificiale și conservanți. Printre exemple se numără:

  • sandvișurile fast-food și burgerii
  • produsele de patiserie dulci
  • băuturile îndulcite
  • gustările sărate ambalate
  • pizza congelată (în special în dieta copiilor)

Aceste alimente au fost corelate de-a lungul timpului cu riscuri crescute de obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și chiar cancer. Consumul constant poate contribui inclusiv la reducerea duratei de viață.

„Nu există beneficii pentru sănătate asociate cu alimentele ultraprocesate”, a declarat dr. Tasha Stoiber, cercetător principal în cadrul organizației Environmental Working Group.

 

De ce se consumă în continuare?

Răspunsul este simplu: sunt ieftine, disponibile și au gust bun. Potrivit raportului CDC, până la 70% din oferta alimentară din SUA este formată din produse ultraprocesate. În comunitățile cu venituri reduse, acestea devin adesea singura opțiune accesibilă.

Deși în rândul adulților cu venituri mai mari se observă o scădere a consumului de alimente procesate, în cazul copiilor diferențele socio-economice sunt mult mai mici. Acest lucru este explicat de programele de asistență alimentară dedicate copiilor, care au început să reglementeze mai atent tipurile de produse eligibile – cu o excepție majoră: programul SNAP (fostul sistem de bonuri de alimente), care nu impune restricții semnificative privind tipul de alimente cumpărate.

 

Impactul asupra copiilor: o problemă națională

Copiii sunt în mod special vulnerabili. Ei își formează obiceiurile alimentare pe termen lung încă din primii ani de viață. Dacă baza acestor obiceiuri este formată din alimente procesate, riscul pentru boli cronice crește exponențial.

Potrivit CDC, în perioada 2021–2023, 62% din dieta copiilor americani a fost formată din astfel de produse, în scădere față de 66% în perioada 2017–2018, dar încă la un nivel alarmant. Raportul notează și faptul că burgerii și produsele de patiserie dulce sunt cele mai mari surse de calorii ultraprocesate, urmate de băuturile îndulcite și pizza.

În plus, copiii sunt o țintă constantă în publicitatea pentru acest tip de produse. Campaniile colorate, mascotele și influencerii digitali contribuie la normalizarea consumului excesiv.

 

Ce măsuri se propun în SUA?

Secretarul pentru Sănătate, Robert F. Kennedy Jr., a lansat inițiativa „Make America Healthy Again” (MAHA), în care alimentația ultraprocesată este identificată ca principal factor al crizei de sănătate cronică în rândul copiilor.

Printre măsurile propuse se numără:

  • stabilirea unei definiții oficiale și stricte a „alimentelor ultraprocesate”
  • solicitarea ca fiecare stat să introducă restricții privind utilizarea fondurilor SNAP pentru achiziția acestora
  • extinderea programelor de educație alimentară

„Trebuie să acționăm decisiv pentru a elimina cauzele reale ale bolilor cronice și pentru a îmbunătăți calitatea alimentației în SUA”, a declarat Kennedy.

 

Ce înseamnă toate acestea pentru restul lumii?

Deși raportul vizează exclusiv SUA, problema este globală. Alimentele ultraprocesate devin tot mai prezente și în Europa, inclusiv în România, unde produsele ieftine, de tip fast-food sau gata preparate, sunt preferate de o parte semnificativă a populației urbane.

Creșterea consumului în rândul copiilor români, în paralel cu explozia obezității infantile, urmează un trend îngrijorător. Fără intervenții publice clare – educaționale, legislative și fiscale – România riscă să repete modelul american.

 

Situația din România: semnale de alarmă în creștere

Deși raportul publicat de CDC vizează SUA, datele și tendințele observate au tot mai multă relevanță și pentru România. Consumul de alimente ultraprocesate este în creștere accelerată în rândul copiilor români, în special în mediul urban. Gustările ambalate, sucurile îndulcite, sandvișurile gata preparate sau produsele de patiserie congelate sunt frecvent întâlnite în alimentația zilnică a celor mici.

Potrivit datelor INS și ale Institutului Național de Sănătate Publică, aproximativ 1 din 4 copii români este supraponderal sau obez, iar alimentația dezechilibrată este una dintre cauzele principale. În paralel, România se confruntă cu un acces redus la educație nutrițională în școli și cu o lipsă de reglementări clare privind conținutul de zahăr, sare și grăsimi în produsele pentru copii.

De la școli la supermarket: lipsa alternativelor sănătoase

Accesul la produse sănătoase este adesea o problemă economică, nu doar una de alegere. În multe familii din România, alimentele ultraprocesate sunt preferate nu doar pentru gust, ci și pentru preț și ușurință în pregătire. Pachețelul de școală al unui copil constă adesea într-un croissant industrial și un suc ambalat, iar campaniile de educație alimentară rămân rare sau punctuale.

În lipsa unor politici publice coerente — precum subvenționarea alimentelor de bază, interzicerea reclamelor pentru produse ultraprocesate în proximitatea școlilor sau integrarea educației nutriționale în programa școlară —, România riscă să intre pe o traiectorie similară cu cea americană. Nu peste 10 ani, ci mult mai curând.

SURSE:

 

 

Articol publicat în Future Economy, în colaborare cu agenția ZN PR & EVENTS.

 

Future Economy nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile primite şi publicate pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Future Economy nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii false transmise de către beneficiarii comunicatelor/anunturilor de presă.

Future Economyîşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări necorespunzatoare sau acuzaţii si încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.futureeconomy.ro este destinat informării publice. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile Future Economy în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe futureeconomy.ro

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vrei mereu cele mai actuale informatii?