Marea Britanie pierde anual 39 de miliarde de dolari din productivitate, iar Europa de Est se confruntă cu aceeași provocare, amplificată de migrație și natalitate scăzută.
Articol publicat în Future Economy, în colaborare cu agenția ZN PR & EVENTS.
Marea Britanie se confruntă cu o criză ascunsă a forței de muncă îmbătrânite, care costă economia zeci de miliarde anual. Fenomenul nu este singular: Europa Centrală și de Est, inclusiv România, se află în fața unor provocări similare, amplificate de migrația externă și natalitatea scăzută.
Criza demografică din Marea Britanie
Datele recente arată că în Marea Britanie, peste 437.000 de lucrători cu vârsta de peste 50 de ani părăsesc anual piața muncii, din cauza pensionărilor anticipate, problemelor de sănătate sau restructurărilor. În prezent, peste 3,4 milioane de angajați din această categorie activează în sectoare economice cheie, însă o parte tot mai mare dintre ei se retrage.
Potrivit unei analize publicate în Financial Times, acest exod generează pierderi de productivitate de aproximativ 39 de miliarde de dolari pe an, dintre care cel puțin 14,5 miliarde reprezintă venituri fiscale necolectate. Mai mult de jumătate din deficitul fiscal anual al Marii Britanii (estimativ 28 miliarde de dolari) poate fi explicat prin această tendință.
Criza este cu atât mai alarmantă cu cât se suprapune cu obiectivele de dezvoltare economică. Doar sectorul energiei verzi este estimat să creeze 725.000 de noi locuri de muncă până în 2030, însă lipsa forței de muncă specializate riscă să blocheze aceste planuri.
O provocare și pentru Europa de Est
Fenomenul are ecou și în Europa Centrală și de Est. Țări precum România, Polonia și Ungaria se confruntă cu scăderea populației active, pe fondul migrației masive și al natalității reduse. În România, populația de vârstă activă (15–64 ani) a scăzut cu peste 1,5 milioane de persoane în ultimii 10 ani, potrivit datelor INS și Eurostat.
Această realitate se reflectă în domenii precum:
-
Industrie și construcții: unde deficitul de personal a determinat companiile să aducă muncitori din Asia.
-
Sănătate: unde migrația medicilor și îmbătrânirea personalului medical creează o presiune tot mai mare asupra sistemului.
-
Educație și IT: sectoare în care lipsa specialiștilor devine vizibilă în competiția regională.
În lipsa unor măsuri, România și țările vecine riscă să piardă competitivitatea economică și să se confrunte cu o povară fiscală tot mai mare pentru susținerea pensiilor și a sistemelor sociale.
Posibile soluții
Specialiștii în piața muncii subliniază câteva direcții esențiale pentru atenuarea impactului:
-
Încurajarea angajării seniorilor – politici fiscale și programe de susținere care să permită persoanelor peste 55 de ani să rămână active mai mult timp.
-
Recalificarea și formarea continuă – adaptarea angajaților la noile cerințe din industrie, în special în domeniile digitale și tehnologice.
-
Digitalizarea și automatizarea – implementarea de soluții inteligente care să compenseze lipsa forței de muncă în sectoare precum producția sau logistică.
-
Atracția și retenția talentelor – politici de imigrație economică și măsuri pentru stoparea exodului tinerilor calificați.
Lecții pentru România
Cazul Marii Britanii arată cât de mare este impactul economic al îmbătrânirii forței de muncă. Pentru România, unde media de vârstă a populației a ajuns la 42 de ani și continuă să crească, fenomenul ar putea deveni un obstacol major în dezvoltarea economică.
Integrarea seniorilor pe piața muncii, programele de formare continuă și investițiile în tehnologie nu mai sunt doar opțiuni, ci necesități pentru menținerea stabilității economice. În lipsa lor, deficitul de competențe și presiunea pe sistemul de pensii riscă să se accentueze dramatic în următorul deceniu.
Surse: Institutul Național de Statistică (INS), România, Eurostat – statistici privind populația activă și prognoze pentru Europa Centrală și de Est.
Sursă poze: Pexels
