„Îngrijire bazată pe valoare în sistemul de sănătate – o abordare integrată a serviciilor de sănătate, educație și sociale inspirată de sistemul belgian”, dezbatere la Senat
Comisia pentru învățământ, știință și inovare, împreună cu Comisia pentru sănătate și Comisia de muncă, familie și protecție socială, în colaborare cu Ambasada Regatului Belgiei, au organizat marți, 17 martie a.c., la Senatul României conferința „Îngrijire bazată pe valoare în sistemul de sănătate – o abordare integrată a serviciilor de sănătate, educație și sociale inspirată de sistemul belgian”.
Dezbaterile pe tema găsirii de soluții care să ducă la o integrare mai bună a serviciilor medico-socio-educaționale au pornit de la nevoia simțită în societatea românească de a mări sprijinul oferit cetățenilor în ceea ce privește prevenirea cauzelor de risc medical.
„O speranță de viață cu 5 ani sub media europeană spune multe despre abordarea medicală din țara noastră. Cinci ani pe care îi pierdem din cauza unui sistem fragmentat, nedigitalizat și lipsit de coordonare. Avem nevoie să înclinăm balanța spre prevenție, mai mult decât să tratăm efecte prin spitalizare”, a afirmat președintele Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, senatorul Ștefan Pălărie, în cadrul lucrărilor.
Modelul analizat are marea calitate că „printr-o simplă restructurare a atribuțiilor personalului medical, acesta a reușit să deservească de trei ori mai mulți pacienți, nemodificând numărul asistentelor medicale. Belgienii nu au inventat nimic nou — au clarificat cine face, ce anume face și au dat oamenilor instrumentele potrivite”, a mai afirmat Ștefan Pălărie.
Restructurarea atribuțiilor personalului medical în Belgia a fost realizată printr-o serie de reforme legislative și administrative recente (2023–2024), menite să combată deficitul de personal și să crească eficiența sistemului prin delegarea sarcinilor către asistenți și personal auxiliar.
Vicepreședinta Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, senatoarea Ana-Cynthia Păun a subliniat necesitatea dezvoltării unor servicii integrate în România, care să coreleze în mod real dimensiunea educațională, medicală și socială, în sprijinul pacienților: „Ar trebui să începem să gândim și să lucrăm mai mult pe prevenție și screening, iar în acest fel vom avea o populație mai sănătoasă și costuri mai reduse pentru bugetul public din România și pentru serviciile sociale”.
Dezbaterile pe tema găsirii de soluții care să ducă la o integrare mai bună a serviciilor medico-socio-educaționale au pornit de la nevoia simțită în societatea românească de a mări sprijinul oferit cetățenilor în ceea ce privește prevenirea cauzelor de risc medical.
„O speranță de viață cu 5 ani sub media europeană spune multe despre abordarea medicală din țara noastră. Cinci ani pe care îi pierdem din cauza unui sistem fragmentat, nedigitalizat și lipsit de coordonare. Avem nevoie să înclinăm balanța spre prevenție, mai mult decât să tratăm efecte prin spitalizare”, a afirmat președintele Comisiei pentru învățământ, știință și inovare, senatorul Ștefan Pălărie, în cadrul lucrărilor.
Modelul analizat are marea calitate că „printr-o simplă restructurare a atribuțiilor personalului medical, acesta a reușit să deservească de trei ori mai mulți pacienți, nemodificând numărul asistentelor medicale. Belgienii nu au inventat nimic nou — au clarificat cine face, ce anume face și au dat oamenilor instrumentele potrivite”, a mai afirmat Ștefan Pălărie.
Restructurarea atribuțiilor personalului medical în Belgia a fost realizată printr-o serie de reforme legislative și administrative recente (2023–2024), menite să combată deficitul de personal și să crească eficiența sistemului prin delegarea sarcinilor către asistenți și personal auxiliar.
Vicepreședinta Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, senatoarea Ana-Cynthia Păun a subliniat necesitatea dezvoltării unor servicii integrate în România, care să coreleze în mod real dimensiunea educațională, medicală și socială, în sprijinul pacienților: „Ar trebui să începem să gândim și să lucrăm mai mult pe prevenție și screening, iar în acest fel vom avea o populație mai sănătoasă și costuri mai reduse pentru bugetul public din România și pentru serviciile sociale”.
