Future Economy: Nicușor Dan: Prezența României în inițiativa SUA pentru Gaza ține de securitatea națională
Președintele României, Nicușor Dan, a susținut joi, 19 februarie 2026, declarații de presă la Ambasada României din Washington, D.C., după participarea la reuniunea inaugurală a Board of Peace, o inițiativă lansată de Statele Unite pentru sprijinirea procesului de pace din Gaza.
Șeful statului a precizat că România participă la acest format în calitate de observator, nu de membru, subliniind importanța prezenței țării noastre în contexte internaționale sensibile din punct de vedere al securității. „Este o inițiativă a Statelor Unite și a președintelui Trump pentru pace în Gaza. Este important ca România să fie prezentă, pentru că trăim într-un context de securitate în care prezența contează direct pentru propria noastră securitate”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a amintit că România are o tradiție de implicare în Orientul Mijlociu și a subliniat caracterul practic al acestei inițiative. Potrivit acestuia, statul român s-a implicat deja în plan umanitar și va continua acest sprijin. „Împreună cu Uniunea Europeană, cu Israel și cu Organizația Internațională a Sănătății, am scos copii din Gaza, bolnavi sau răniți, pe care i-am tratat fie în spitale din România, fie i-am transferat în alte spitale europene”, a precizat președintele.
România s-a angajat, de asemenea, să sprijine refacerea sistemului de urgență din Gaza, prin contribuții la dotarea serviciilor de ambulanță și pompieri, dar și prin donații de materiale. În plan educațional, autoritățile române acordă burse pentru studenți palestinieni și intenționează să contribuie, în limita posibilităților, la reparația unor unități de învățământ din zonă.
Șeful statului a mai arătat că România are experiență în sprijinirea statelor aflate în situații post-conflict, inclusiv în ceea ce privește consolidarea instituțiilor locale, pre-
cum poliția, justiția și administrația publică. „Avem această experiență și putem contribui la stabilizarea unei regiuni aflate relativ aproape de România din punct de vedere geografic”, a spus Nicușor Dan.
Referindu-se la climatul general al reuniunii, președintele a remarcat faptul că numeroase state, inclusiv unele cu resurse financiare mai mari decât România, și-au exprimat disponibilitatea de a contribui la acest efort. „Este o formă de diplomație economică pentru stabilizarea unei regiuni care ne influențează indirect securitatea”, a adăugat el.
În marja reuniunii, președintele României a avut scurte discuții de curtoazie cu mai mulți oficiali americani, printre care secretarul de stat Marco Rubio, dar a precizat că aspectele substanțiale ale relației bilaterale sunt gestionate prin canalele diplomatice. „Dosarul relației cu Statele Unite se construiește prin Ministerul de Externe, ambasadă, vizite ministeriale și discuții tehnice”, a explicat șeful statului.
Întrebat despre criticile apărute în spațiul public privind participarea sa la acest eveniment, Nicușor Dan a susținut că decizia a fost una legată strict de securitatea României și de consolidarea parteneriatului strategic cu SUA. „Nu alegem între Statele Unite și Uniunea Europeană. Avem parteneriate solide în ambele direcții și trebuie să fim corecți în toate aceste relații”, a afirmat el.
Președintele a comentat și episodul în care Donald Trump i-a greșit titulatura, referindu-se la el drept „premierul României”, spunând că astfel de situații „se mai întâmplă” și nu reprezintă un subiect major.
În ceea ce privește schimbarea de ton a administrației americane față de România, Nicușor Dan a pus acest lucru pe seama eforturilor constante depuse de autoritățile române pe multiple paliere diplomatice și politice. „Toate aceste colaborări completează tabloul unei relații mature, cu interese reciproce între România și Statele Unite”, a concluzionat președintele.
Participarea României la reuniunea inaugurală a Board of Peace este văzută de Administrația Prezidențială drept un semnal politic privind angajamentul țării noastre față de securitatea regională și față de inițiativele internaționale de pace, într-un context geopolitic marcat de instabilitate și tensiuni în Orientul Mijlociu.
