Future Economy: România, la coada UE la ocuparea tinerilor: doar 2,4% muncesc în timpul studiilor
România înregistrează cea mai scăzută rată din Uniunea Europeană a tinerilor care reușesc să combine studiile cu un loc de muncă, un indicator cu implicații directe asupra pieței muncii și competitivității economice pe termen lung. Potrivit datelor publicate luni de Eurostat, doar 2,4% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce urmau o formă de învățământ, față de media europeană de 25,4%.
La nivelul UE, unul din patru tineri reușește să îmbine educația cu activitatea profesională, în timp ce 71,4% se află în afara forței de muncă, iar 3,2% sunt șomeri activi, disponibili pentru angajare. Diferențele între statele membre sunt însă semnificative. Țările de Jos conduc clasamentul, cu 74,3% dintre tineri activi profesional în paralel cu studiile, urmate de Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%). La polul opus se situează România, Grecia (6%) și Croația (6,4%).
Nivelul redus al ocupării tinerilor în timpul studiilor ridică semne de întrebare privind tranziția de la educație la piața muncii și capacitatea economiei românești de a integra forța de muncă tânără încă din fazele incipiente ale formării profesionale. În acest context, România se remarcă și printr-o pondere foarte scăzută a tinerilor șomeri care urmează cursuri educaționale – sub 1%, alături de Croația, Cehia și Ungaria – comparativ cu statele nordice, unde acest fenomen este mai pronunțat.
Datele Eurostat evidențiază și disparități importante pe criterii de gen și vârstă. La nivel european, 16,2% dintre femeile cu vârste între 15 și 29 de ani nu erau nici angajate, nici înscrise într-o formă de educație, față de 6,9% dintre bărbați. În rândul adolescenților de 15–19 ani, peste 70% sunt concentrați exclusiv pe educație, însă odată cu înaintarea în vârstă, integrarea pe piața muncii accelerează.
Astfel, pentru grupa de vârstă 25–29 de ani, rata de ocupare ajunge la 62% în rândul femeilor și 71,9% în rândul bărbaților la nivelul Uniunii Europene. În România, decalajul față de media UE sugerează provocări structurale legate de flexibilitatea programelor educaționale, oferta de locuri de muncă part-time și parteneriatele dintre mediul academic și angajatori.
Diferența majoră față de restul Europei indică un potențial nevalorificat al tinerilor pe piața muncii și o oportunitate pierdută de dezvoltare timpurie a competențelor profesionale, cu efecte directe asupra productivității și adaptabilității economiei românești.
