Participarea secretarului de stat Clara Staicu la reuniunea Consiliului Afaceri Generale
Secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu, a participat marți, 16 decembrie 2025, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG), precum și la cea de-a 19-a Conferință Interguvernamentală UE-Muntenegru, organizată în marjă.
Pe ordinea de zi a reuniunii a figurat o nouă dezbatere de orientare cu privire la Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, pregătirea Consiliului European din 18-19 decembrie 2025, o prezentare a Comisiei Europene pe tema procesului de simplificare legislativă, Concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și asociere, Declarația comună a Comisiei Europene, Consiliului UE și Parlamentului European privind prioritățile de programare legislativă a UE pentru anul 2026, prezentarea Foii de parcurs a Semestrului European 2026, precum și un prânz de lucru pe tema contribuției politicii de coeziune la prioritățile strategice ale UE.
În intervenția sa pe tema Cadrului Financiar Multianual (CFM 2028-2034), secretarul de stat Clara Staicu a evidențiat preocupările legate de impactul grupării politicilor tradiționale în cadrul Planului Unic și a exprimat susținerea pentru plasarea Politicii Agricole Comune în afara domeniului de aplicare al Planului, cu un buget și o structură separate, precum și o mai bună evidențiere a intervențiilor privind obiectivele de coeziune. De asemenea, a reiterat necesitatea identificării de soluții care să faciliteze promovarea competitivității la nivelul întregii Uniuni și să contribuie la eliminarea decalajului de inovare dintre state membre și regiuni. A indicat necesitatea alocării de fonduri pentru conectivitatea strategică și reziliența infrastructurii critice de transport și energie pentru statele membre de la granița estică. Totodată, a pledat pentru o finanțare adecvată a politicii de extindere în cadrul viitorului CFM.
În raport cu celelalte teme de pe agenda Consiliului European, reprezentantul român s-a referit la prioritatea majoră a formulării unei acord asupra finanțării nevoilor Ucrainei pentru anii 2026-2027. A arătat că sprijinul financiar predictibil, alături de cel militar și cel care vizează susținerea sectorului energetic ucrainean pe parcursul sezonului de iarnă sunt critice, pentru a putea asigura Ucrainei o poziție cât mai bună în negocierea unei păci juste, credibile și durabile. S-a referit la garanțiile de securitate care trebuie oferite acesteia, la cooperarea apropiată cu partenerii americani, precum și la avansarea procesului de aderare a Ucrainei la UE și la creșterea presiunii asupra Federației Ruse prin noi sancțiuni, inclusiv cu privire la flota sa fantomă, care reprezintă un pericol major pentru securitatea Mării Negre.
În continuare, a evidențiat importanța strategică a avansării politicii de extindere, în baza principiului meritelor proprii, atât în raport cu partenerii din Vecinătatea Estică – Republica Moldova și Ucraina – cât și cu cei din Balcanii de Vest. În context, a exprimat susținerea clară a României pentru adoptarea de Concluzii ale Consiliului privind Extinderea și Procesele de Stabilizare și Asociere care să transmită un mesaj de încurajare pentru parteneri în sensul stimulării continuării proceselor de reforme. A evidențiat faptul că Republica Moldova este statul care a înregistrat cele mai substanțiale progrese în ultimul an, fapt subliniat și în Raportul Comisiei Europene, pledând pentru formularea unei decizii politice de deschidere a Clusterului 1 de negociere cu Republica Moldova și Ucraina cât mai rapid, în baza progreselor substanțiale ale celor două state candidate. În finalul discuțiilor, au fost adoptate Concluzii ale Președinției pe această temă.
Totodată, secretarul de stat român a salutat oportunitatea discuțiilor cu privire la evoluțiile geo-economice și obiectivul competitivității UE, inclusiv în perspectiva reuniunii informale a liderilor europeni pe această temă programată pentru 12 februarie 2026. Pe palierul securității și apărării, s-a referit la necesitatea de a avansa, în perioada imediat următoare, cu lansarea de proiecte concrete sub umbrela Defence Readiness 2030, cu accent pe securitatea Flancului Estic al UE, și a salutat inițiativa Finlandei de a convoca, la Helsinki, un summit dedicat acestuia. În final, a subliniat necesitatea unei abordări integrate a ultimelor evoluții din regiunea Orientului Mijlociu, respectiv Gaza, dar și Siria și Liban.
În cadrul prânzului de lucru dedicat contribuției Politicii de Coeziune la realizarea priorităților strategice ale UE, Clara Staicu s-a pronunțat pentru menținerea coeziunii drept o politică strategică, orientată pe termen lung, un vector al competitivității și principala politică de investiții în sprijinul unei dezvoltări armonioase a întregii Uniuni. A arătat că viitoarea Politică de Coeziune, cuprinsă în bugetul european post-2027, va trebui să aibă la bază mecanisme care să permită rezultate mai rapide în implementare, calibrate nevoilor specifice ale statelor membre și regiunilor. A amintit, în context, Conferința la nivel înalt privind viitorul Politicii de Coeziune, organizată la București în noiembrie 2025, care a contribuit la dezbaterea privind principalele direcții strategice care vor contura perioada de programare 2028-2034.
Cu prilejul Conferinței Interguvernamentale UE-Muntenegru, secretarul de stat Clara Staicu a apreciat eforturile deosebite făcute de autoritățile de la Podgorica în procesul de reformă și a salutat intrarea Muntenegrului în fazele finale ale procesului său de aderare. În același timp, a reiterat disponibilitatea instituțiilor din România de a oferi expertiză Muntenegrului în această etapă decisivă a parcursului său european.
