Vizita secretarului de stat pentru afaceri strategice și globale în Republica Moldova
Chișinău, 18–19 noiembrie 2025
Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a efectuat o vizită de lucru la Chișinău, în perioada 18–19 noiembrie 2025, cu prilejul participării la cea de-a doua ediție a Moldova Security Forum.
Evenimentul, deschis de Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a reunit lideri politici, experți și reprezentanți ai mediului diplomatic pentru a analiza evoluțiile recente în plan regional, cu accent pe implicațiile alegerilor parlamentare din Republica Moldova din 28 septembrie 2025 și provocările de securitate generate de amenințările hibride.
În intervenția rostită în cadrul panelului „Resilience under Pressure. Strength and Solidarity for Moldova and beyond”, secretarul de stat Ana Tinca a subliniat nevoia consolidării permanente a instituțiilor democratice, prin eforturi interne care să implice întreaga societate, dar și prin cooperare externă, având în vedere rolul esențial al schimbului de bune practici și lecții învățate în îmbunătățirea răspunsului la atacurile hibride. S-a referit la expertiza valoroasă a Chișinăului în acest domeniu și la reziliența demonstrată de instituții și societate în ansamblul său la alegerile parlamentare din septembrie, în pofida unei campanii intense care avea ca obiectiv destabilizarea Republicii Moldova.
Pe parcursul vizitei, secretarul de stat a avut întrevederi bilaterale cu oficiali ai Republicii Moldova, în cadrul cărora au fost abordate teme de interes strategic pentru ambele părți. Astfel, cu viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, au fost discutate oportunitățile de aprofundare a Parteneriatului Strategic România–Republica Moldova și prioritățile de acțiune comună pentru perioada următoare.
În dialogul cu consilierul prezidențial pentru securitate națională și apărare, Stanislav Secrieru, au fost analizate evoluțiile la nivel regional și modalitățile de sprijin pentru Republica Moldova în domeniul securității și apărării, inclusiv prin valorificarea instrumentelor UE precum Facilitatea Europeană pentru Pace, respectiv prin consolidarea cooperării în cadrul Parteneriatului UE–Republica Moldova pentru securitate și apărare.
Întrevederea cu viceprim-ministrul Valeriu Chiveri s-a concentrat asupra priorităților noului Guvern de la Chișinău legate de procesul de reintegrare a regiunii transnistrene.
În cadrul întâlnirii cu viceprim-ministrul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, au fost discutate progresele substanțiale înregistrate de Republica Moldova în privința reformelor și a integrării europene. Au fost, de asemenea, analizate opțiunile pentru avansarea procesului de aderare la UE și posibilitățile de sprijin din partea României.
Totodată, marți, 18 noiembrie 2025, a avut loc la Chișinău prima reuniune a coordonatorilor naționali ai formatului trilateral România-Republica Moldova- Ucraina, la nivel de adjunct al ministrului afacerilor externe. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării în domenii de interes comun precum infrastructura, transporturile, comerțul, investițiile și securitatea cibernetică. Au fost salutate progresele înregistrate în materie de dezvoltare a conectivității, precum inaugurarea rutei feroviare București–Kiev via Republica Moldova (la 10 octombrie 2025). De asemenea, a fost evidențiat rolul strategic al acestui format trilateral pentru stabilitatea și reziliența regională.
În cadrul vizitei la Chișinău, oficialul român a avut o întrevedere cu Oleksandr Mishchenko, vice-ministrul afacerilor externe al Ucrainei, cu prilejul căreia au fost trecute în revistă stadiul și perspectivele cooperării bilaterale în diverse domenii. Secretarul de stat român a reiterat condamnarea fermă a agresiunii ruse și angajamentul României de a continua sprijinul pentru eforturile de autoapărare ale Ucrainei. În același timp, a reluat solicitarea României ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate, inclusiv la cel mai înalt nivel, privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în special în ce privește accesul la educație în limba maternă. A fost reiterată așteptarea ca măsurile adoptate în cadrul procesului de reformă educațională în Ucraina să nu afecteze negativ păstrarea și protejarea identității naționale a acestor persoane. S-a convenit continuarea dialogului la nivel de experți pe această temă pentru identificarea celor mai bune soluții, în conformitate cu angajamentele internaționale ale Ucrainei și cu standardele internaționale în materie.
