Între presiunea costurilor și reglementărilor și potențialul investițiilor strategice, producția de medicamente rămâne un sector esențial pentru economie și sănătatea publică
Context actual: creștere, dar și presiune financiară
În 2023, producția locală de medicamente a contribuit cu aproximativ 17,4 miliarde lei, reprezentând 1,1 % din PIB-ul României—un semnal clar al importanței strategice a acestui sector. Deși cifra de afaceri totală a industriei a atins în același an 6,4 miliarde lei, marcând o creștere de 12 % față de anul anterior, numărul producătorilor și al angajaților a scăzut, semnificând potențiale probleme structurale.
Provocări majore pe partea de costuri și reglementări
- Costuri la materii prime și energie: Simona Cocoș (Zentiva România și Moldova) subliniază creșteri dramatice între 15 % și 300 % la costuri precum materii prime, ambalaje, logistică, energie și gaze. Regilementările stricte împiedică transferul acestor costuri către prețul final, afectând marjele industriei.
- Taxa clawback și prețuri reglementate: Producătorii de medicamente genertice se confruntă cu presiuni financiare semnificative din cauza taxei clawback, ce adesea afectează sustenabilitatea producției de medicamente ieftine, cu prețuri sub 50 lei.
- Directiva UE privind tratarea apelor uzate (UWWTD): PRIMER avertizează că aplicarea acestei directive în forma actuală ar putea duce la închiderea fabricilor locale și la o criză în aprovizionarea pacienților cu medicamente generice vitale.
Vulnerabilități de aprovizionare și R&D redus
- Imports masive și dependență de furnizori externi: Industria locală este vulnerabilă în fața penuriei. Majoritatea ingredientelor active provin din China și India, ceea ce face industria sensibilă la perturbări globale ale lanțurilor de aprovizionare.
- Penurie de medicamente: Politica de prețuri scăzute practicată de Ministerul Sănătății face ca manufacturierii să prioritizeze piețele unde pot obține marje superioare, generând frecvent penurii în România, inclusiv pentru medicamente vitale precum heparina.
- R&D și cooperare academică limitate: România are o producție relativ scăzută de medicamente și infrastructură de cercetare insuficient dezvoltată. Colaborarea între universități și industrie este redusă, deși există câteva clustere bio-medicale emergente.
Producători locali – exemple de reziliență
- Antibiotice Iași: Cu o cifră de afaceri de peste 139 milioane EUR în 2024 și peste 1.350 de angajați, Antibiotice produce 150 de medicamente, produse veterinare și substanțe active, exportând către țări precum UK, SUA, Ungaria și Vietnam.
- Investiții strategice: Stada a inaugurat o fabrică în Turda, Cluj, în valoare de 70 milioane EUR. Antibiotice Iași investește tot 100 milioane EUR într-o nouă unitate de producție pe platforma sa, în timp ce Terapia (Sun Pharma) are planuri de investiții de 25 milioane EUR pentru perioada 2023–2025.
Oportunități de dezvoltare
- Investiții în producție și infrastructură: Fabrica turdeană și extinderea Antibiotice sunt exemple că investitorii au încredere în potențialul industriei românești.
- Export și diversificare de portofoliu: Antibiotice exportă larg, descentralizarea producției fiind o cale de reducere a vulnerabilităților.
- Suport financiar european: Resurse din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Programe Operaționale de Sănătate pot susține modernizarea sectorului.
- Digitalizare și inovare: Modernizarea liniilor de producție, investiții în tehnologii noi și optimizare operațională sunt căi pe care industria locală le poate valorifica.
Industria farmaceutică din România este la o răscruce: vitale și strategică, dar confruntată cu costuri în creștere, reglementări restrictive și instabilitate în lanțurile de aprovizionare. Totuși, existanța unor investiții semnificative, resurse umane calificate și sprijin european creează bazele pentru consolidare și creștere sustenabilă. Cheia este o aliniere coerentă între industrie, autorități și finanțatori pentru a susține producția locală și accesul pacienților la tratamente esențiale.
Sursă poze: Pexels
Articol publicat în Future Economy, în colaborare cu agenția ZN PR & EVENTS.
