Interviu cu E.S. Iulia Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România
„Un cadru mai prietenos pentru investiții și competențe va consolida poziția României în Europa”
- La nivelul Uniunii Europene există anumite priorități generate de contextul social, economic sau geopolitic existent la un moment dat. Care sunt principalele direcții economice pe care Comisia Europeană le sprijină în prezent?
Aș dori să încep prin a menționa că Europa a fost întotdeauna un continent al industriei, al spiritului antreprenorial și al inovării. Europa este un continent care, în mod constant, s-a reinventat, iar aici nu vorbim doar de dezvoltare prin prisma revoluțiilor industriale și tehnologice, ci și despre importanța concurenței globale și a evoluției societății în acest sens. Puterea noastră economică rezidă în unicitatea economiei noastre sociale de piață, ce oferă Europei un set solid de avantaje față de concurenții săi. Totuși, Europa nu își poate permite să rămână în urmă și să își piardă avantajul competitiv. Tocmai de aceea, sub autoritatea președintei von der Leyen, Comisia Europeană susține un nou plan pentru prosperitate sustenabilă și competitivitate, care plasează economia europeană pe o traiectorie de creștere verde, digitală și incluzivă. Ce presupune acest lucru? Un plan care facilitează activitatea economică și aprofundează piața noastră unică, sprijină o industrie curată, cu energie mai ieftină și mai puține emisii, și care plasează cercetarea și inovarea pe primul loc. Totodată, Comisia Europeană se concentrează și pe modalitățile prin care poate ajuta afacerile să devină mai productive prin digitalizare dar și pe investiții masive pentru dezvoltarea competitivității sustenabile. Nu în ultimul rând, ne dorim să oferim mai multe oportunități de formare și angajare. În același timp, Comisia susține intrarea într-o nouă eră a securității, răspunzând provocărilor globale prin investiții coordonate și sprijinirea industriei europene de apărare.
- Având în vedere potențialul României, există domenii strategice în cadrul politicilor economice europene cărora țara noastră trebuie să le acorde o atenție sporită?
România are priorități bine definite în cadrul politicilor economice europene, aliniate atât intereselor naționale, cât și obiectivelor strategice ale Uniunii Europene. Un exemplu recent este chiar angajamentul pe care România și l-a asumat pentru consolidarea autonomiei strategice în domeniul materiilor prime critice. Comisia Europeană a adoptat, pentru prima dată, o listă de 47 de proiecte strategice menite să stimuleze capacitățile interne în acest domeniu, să întărească lanțul valoric european al materiilor prime și să diversifice sursele de aprovizionare. România are o contribuție importantă: trei dintre aceste proiecte sunt localizate pe teritoriul țării – Salrom Baia de Fier (grafit de calitate pentru baterii), Rovina (exploatare cupru) și Verde Magnesium (producție de magneziu metalic). Ele au fost selecționate deoarece contribuie la securitatea aprovizionării europene cu materii prime strategice, respectă criteriile de mediu, sociale și de guvernanță și sunt fezabile din punct de vedere tehnic. În plus, proiectele selectate au demonstrat, de asemenea, existența unor beneficii transfrontaliere clare pentru Uniunea Europeană. Aceste inițiative reflectă potențialul României de a fi un actor-cheie în asigurarea unor resurse de o importanță critică la nivel european.
- Cum poate România să se alinieze mai bine la aceste direcții pentru a beneficia de sprijinul Comisiei Europene?
România are un potențial considerabil de a valorifica direcțiile strategice europene, în special în domeniile tranziției verzi și digitale, al competențelor, al consolidării capacității industriale și al reducerii dependențelor strategice. Pentru a se alinia mai bine la aceste priorități, este esențial ca România să continue eforturile de reformă și implementare a investițiilor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Totodată, România poate valorifica mai eficient inițiativele europene printr-o implicare activă în proiecte transfrontaliere, prin stimularea parteneriatelor public-private și prin consolidarea capacității administrative și tehnice la nivel național. În tot acest proces, Comisia rămâne un partener ferm și de încredere al României și va continua să ofere sprijin tehnic și financiar pentru atingerea de obiective comune.
- Întreaga umanitate își dorește pace, dar realitatea socială și politică din imediata vecinătate ne arată că războiul este încă un element de actualitate. Care sunt principalele argumente pentru care România ar trebui să investească în industria de apărare?
Să începem cu o certitudine: Uniunea Europeană, și implicit România, se confruntă cu o amenințare fără precedent la adresa securității, amplificată de o imprevizibilitate geopolitică accentuată. Trebuie să fim capabili să apărăm Europa și să avem capacitățile necesare pentru a face acest lucru. Și trebuie să ne consolidăm rapid resursele de apărare. În acest sens, în luna martie, Comisia Europeană a prezentat Cartea Albă privind Apărarea Europeană și Planul ReArm Europe/Readiness 2030, un pachet ambițios în domeniul apărării, care oferă instrumente financiare menite să sprijine statele membre în direcția unui val major de investiții în capacitățile de apărare. Obiectivul acestui pachet este dublu: pe termen scurt, să răspundă urgenței de a sprijini Ucraina, iar pe termen lung, să consolideze securitatea și apărarea Europei.
- Ce beneficii economice ar putea aduce astfel de investiții pe termen lung și cum ar putea să colaboreze mai bine sectorul public cu cel privat în acest domeniu?
Investițiile in industria de apărare pot aduce beneficii economice semnificative pe termen lung, atât prin dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice, cât și prin crearea de locuri de muncă și stimularea inovării. Aceste investiții contribuie, de asemenea, la consolidarea rezilienței economice și la creșterea competitivității strategice a Uniunii Europene. Comisia susține industria europeană de apărare prin consolidarea cererii agregate și prin stimularea achizițiilor comune la nivel european. Aceste măsuri vor contribui nu doar la creșterea capacităților noastre de apărare, ci și la o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.
Pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui domeniu, este esențială o colaborare strânsă între sectorul public și cel privat. În acest sens, inițiativa europeană privind Uniunea piețelor de economii și investiții joacă un rol cheie, vizând direcționarea capitalului privat către proiecte strategice – inclusiv în domeniul apărării – prin reducerea fragmentării piețelor și crearea unui cadru favorabil investițiilor. Aceasta va consolida capacitatea sistemului financiar de a lega economiile de investiții productive, oferind în același timp cetățenilor mai multe opțiuni de economisire cu randamente atractive și sprijinind dezvoltarea rapidă a companiilor europene.
- Țara noastră are o poziție strategică din punct de vedere geopolitic, atât la nivel europen, cât și la nivel euro-atlantic. Există inițiative sau programe ale Uniunii Europene care sprijină dezvoltarea industriei de apărare în România?
La nivel european, urmărim să creăm o adevărată piață unică pentru produsele și serviciile din domeniul apărării, consolidând capacitatea de producție și încurajând achizițiile publice comune. Planul ReArm Europe / Readiness 2030 prevede mobilizarea a până la 800 de miliarde EUR pentru întărirea industriei de apărare europene. Acest plan include și un nou instrument de împrumuturi, „Security Action for Europe” (SAFE), în valoare de 150 de miliarde EUR, destinat finanțării achizițiilor de echipamente produse în Europa.
SAFE va ajuta Uniunea Europeană să crească rapid și substanțial investițiile în capacitățile de apărare europene. Similar celorlalte state membre, România beneficiază direct de astfel de inițiative. Spre exemplu, în cadrul programului „Act in Support of Ammunition Production” (ASAP), Comisia a aprobat anul trecut o investiție de 47 de milioane EUR pentru construirea unei noi facilități în apropierea orașului Victoria. Această fabrică, destinată producerii de pulbere și muniție de artilerie, va fi dezvoltată în parteneriat cu compania germană Rheinmetall și compania românească ROMARM. Proiectul oferă industriei românești de apărare o nouă capacitate valoroasă de producție, contribuind nu doar la consolidarea rezilienței naționale, ci și la securitatea colectivă a Europei. Totodată, prin intermediul Fondului European de Apărare, 23 de entități din România sunt implicate in proiecte de cercetare – dezvoltare, în colaborare cu alți parteneri europeni, obținând aproape 14 milioane EUR în ultimii ani.
- Dezvoltarea sustenabilă, preocuparea față de mediul înconjurător și digitalizarea sunt factori care contribuie în mod direct la competitivitatea afacerilor. Ce își propune Comisia Europeană prin Busola Competitivității și cum considerați că acest program va influența economia României?
Faptul că Busola Competitivității reprezintă prima inițiativă majoră a celui de-al doilea mandat al Comisiei von der Leyen demonstrează importanța pe care o acordăm, ca instituție, noii direcții către simplificarea normelor UE, tocmai pentru a crește gradul de competitivitate și prosperitate al economiei noastre. Uniunea Europeană trebuie să devină locul în care sunt inventate, produse și lansate pe piață tehnologiile, serviciile și produsele curate ale viitorului – și, în același timp, primul continent care atinge neutralitatea climatică.
În acest sens, există sprijin puternic în toate statele membre pentru agenda simplificării. De ce? Tocmai pentru că simplificarea normelor Uniunii Europene presupune reducerea sarcinii administrative pentru companii, lucru care duce la stimularea competitivității și a prosperității.
Prin Busola Competitivității, România – la fel ca celelalte state membre – va stimula competitivitatea în cadrul mai multor direcții-cheie: reducerea decalajului de inovare, definirea unei foi de parcurs pentru decarbonizare și consolidarea lanțurilor de aprovizionare prin parteneriate strategice.
Întreprinderile – în special IMM-urile și startup-urile – se confruntă prea des cu sarcini birocratice excesive, cerințe de raportare suprapuse și întârzieri în ceea ce privește procedurile de autorizare. Deși piața unică este unul dintre cele mai mari puncte forte ale Europei, diferențele în implementarea la nivel național sau cerințele de raportare suprapuse pot crea în continuare obstacole pentru companiile care operează la nivel transfrontalier. Astfel de bariere îngreunează inovarea, extinderea și concurența eficientă a acestora, atât în cadrul UE, cât și la nivel global. Reducerea acestora este un pas esențial pentru deblocarea întregului potențial economic al Europei și, inclusiv, al României.
Un cadru mai prietenos pentru investiții și competențe va consolida poziția României în Europa și va atrage investiții care susțin dezvoltarea sectorului privat și crearea de locuri de muncă de calitate.
- Există provocări specifice pe care România trebuie să le depășească pentru a integra cu succes obiectivele Busolei Competitivității?
România dispune de un potențial semnificativ pentru a integra obiectivele Busolei Competitivității. Totuși, pentru a valorifica pe deplin aceste oportunități, sunt necesare îmbunătățiri în diverse domenii. De exemplu, este esențial ca România să continue să sprijine inovarea și să investească în dezvoltarea competențelor în sectoarele emergente, cum sunt tehnologiile verzi și digitale. În paralel, simplificarea procedurilor administrative, alături de investițiile în infrastructură și digitalizarea serviciilor publice, vor contribui la crearea unui mediu mai favorabil antreprenoriatului și investițiilor. Cu o colaborare eficientă între administrație, mediul de afaceri și societate, România poate face pași importanți spre o economie mai competitivă și sustenabilă.
- Există exemple de bune practici la nivel european, care ar putea fi aplicate și în România pentru a eficientiza procesul legislativ și administrativ, reducând astfel birocrația?
Un exemplu relevant de bună practică europeană constă în digitalizarea proceselor administrative. Prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, România dezvoltă un sistem de licență industrială unică, inspirat din modele europene de succes. Acest instrument are ca scop reducerea poverii administrative pentru companii, prin simplificarea și unificarea procedurilor de autorizare, într-un format digital și eficient. Este un pas important spre modernizarea administrației publice și crearea unui mediu de afaceri mai prietenos și competitiv.
- Funcția pe care o ocupați are rang de ambasador și faceți parte din elita corpului diplomatic european. Care au fost cele mai mari provocări pe care femeia Iulia Ramona Chiriac le-a întâmpinat de-a lungul carierei?
Cred că în orice domeniu profesional femeile se confruntă adesea cu obstacole care nu țin de competență, ci de percepție. De multe ori, trebuie să dovedești că ai autoritate, fără să pari „prea fermă”; să fii empatică, fără să fii considerată „emoțională”. Să ai voce, fără să deranjezi. Aceste standarde duble creează o presiune constantă, subtilă, dar structurală și cu multe consecințe reale, întrucât femeile lider trebuie să muncească adesea mai mult pentru aceeași legitimitate. În același timp, ele îndeplinesc, deseori, și roluri tradiționale în afara biroului – de mamă, parteneră, coordonatoare a vieții de zi cu zi. E o presiune tăcută, dar permanentă. Toate aceste provocări nu mi-au fost nici mie străine.
- Ce sacrificii au fost necesare pentru a construi această carieră de succes?
Mulțumesc pentru această întrebare care aduce în discuție o tema societală critică. În parcursul profesional al femeilor, vorbim adesea despre ‘sacrificii’. Poate că ar trebui să ne întrebăm dacă aceste renunțări sunt normale sau necesare — sau dacă reflectă, de fapt, o structură care nu este încă adaptată realității. Multe dintre sacrificiile atribuite femeilor nu sunt o pre-condiție firească a succesului, ci rezultatul unui sistem care încă se transformă. Vestea bună este că noi toate, femei-lider, suntem parte a acestui efort de transformare societală.
- La finalul dialogului nostru, ce gând le transmiteți femeilor care aspiră la o carieră similară, având în vedere faptul că diplomația nu este un domeniu ușor de gestionat?
Prezența femeilor în diplomație și relații internaționale nu este doar o chestiune de echitate, ci și una de eficiență și relevanță strategică. Echipele diplomatice diverse obțin rezultate mai durabile în medierea conflictelor, gestionarea crizelor și promovarea păcii, iar femeile aduc o perspectivă complementară în aceste procese, una care valorizează dialogul, empatia, cooperarea și stabilitatea pe termen lung.
Sfaturile mele pentru fiecare tânără femeie ar fi următoarele: Nu-ți cere scuze pentru ambiția ta. Nu te micșora pentru a face loc altora. Nu trebuie să fii „perfectă” pentru a te considera pregătită. Alege conștient cine te însoțește pe drum – mentorii, echipa, partenerii tăi. Și amintește-ți că a fi lider nu înseamnă să renunți la cine ești, ci să îndrăznești să fii tu însăți, într-un sistem care încă învață cum să te recunoască. Sfaturi pe care m-aș fi bucurat să le primesc și eu în urmă cu 25 de ani, la începutul carierei mele!
Leadership-ul feminin înseamnă competență, dar și capacitatea de a naviga cu luciditate între așteptări sociale, roluri multiple și propria viziune asupra echilibrului personal.
Interviu realizat de Mioara Iofciulescu
