Pensiile private în România: între reforma legislativă și lipsa de consultare publică

Proiectul de lege privind plata pensiilor private introduce noi reguli și opțiuni de încasare, dar este criticat pentru lipsa consultării reale cu organizațiile de consumatori.

La 17 ani de la lansarea Pilonului II de pensii private obligatorii, Guvernul României propune pentru prima dată un cadru legislativ clar pentru faza de plată a pensiilor, nu doar pentru acumulare. Proiectul de lege aflat în dezbatere publică introduce mecanisme noi și reguli menite să aducă România în linie cu standardele internaționale, dar stârnește și critici privind lipsa de consultare reală cu reprezentanții participanților la sistem.

Două opțiuni principale și un plafon de retragere

Proiectul prevede două modalități prin care beneficiarii își vor încasa pensia privată:

  1. Retragere programată – pensie lunară fixă egală cu Indemnizația Socială pentru Pensionari (1.281 lei în prezent), actualizată anual, plătită timp de 10 ani. Dacă beneficiarul decedează înainte de epuizarea fondului, suma rămasă se transferă moștenitorilor.
  2. Pensie viageră – plăți lunare pe toată durata vieții, chiar dacă banii inițial acumulați s-au consumat.

Beneficiarul va putea retrage și o sumă forfetară de maximum 25% din activul acumulat la începutul perioadei de plată. Pentru conturile sub un anumit prag minim (12× valoarea indemnizației sociale), plata se va putea face integral sau eșalonat pe maximum 5 ani.

Cifrele reale din Pilonul II

Conform datelor oficiale, valoarea medie a unui cont de pensie Pilon II la finalul lui 2024 era de ~18.381 lei, incluzând toți participanții (și cei cu contribuții ocazionale). Însă, pentru persoanele care au contribuit constant încă de la lansarea sistemului în 2008, valoarea medie estimată este 47.000–50.000 lei, potrivit Asociației Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

AURSF acuză că nu a fost consultată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) sau de alte instituții înainte ca proiectul să fie publicat și că toate propunerile transmise în etapa de consultare publică au fost respinse.
Organizația contestă mai ales:

  • dublarea perioadei de plată pentru retragerea programată, de la 5 la 10 ani, considerând-o inoportună în contextul în care speranța de viață sănătoasă după pensionare în România este de puțin peste 5 ani;
  • limitarea retragerii integrale la maximum 25%, în timp ce în alte state europene (Marea Britanie, Franța, Belgia) există opțiunea retragerii totale;
  • lipsa unei dezbateri publice reale, cu participarea mass-media și a tuturor părților implicate.

„Vom folosi toate pârghiile legale pentru a solicita modificarea proiectului, dacă nu de Guvern, atunci măcar în Parlament, astfel încât să răspundă intereselor reale ale participanților”, afirmă Alin Iacob, președintele AURSF.

Premierul Ilie Bolojan și ASF susțin că legea nu vizează „confiscarea” banilor din conturile de pensii private, ci doar reglementarea plăților după modelul aplicat în majoritatea statelor UE. Autoritățile argumentează că dublarea perioadei de plată la 10 ani este justificată de datele Eurostat privind speranța de viață medie în România (75,1 ani), precum și de practicile internaționale, unde perioada de plată programată variază între 1 și 20 de ani.

Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru interinstituțional format din Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor, Ministerul Afacerilor Externe, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și ASF. Nu au fost incluse organizații de consumatori. În perioada următoare, legea va fi dezbătută în Parlament, unde pot fi aduse amendamente.

Reforma aduce România mai aproape de standardele internaționale și oferă un cadru clar pentru plata pensiilor private, însă modul în care a fost conceput și comunicat proiectul ridică întrebări legate de transparență și echitatea față de beneficiari. Pentru ca legea să fie acceptată și funcțională, va fi nevoie de un echilibru real între protejarea sustenabilității sistemului și respectarea dreptului participanților asupra economiilor proprii.

 

Sursă poze: Pexels

 

Articol publicat în Future Economy, în colaborare cu agenția ZN PR & EVENTS.

Future Economy nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile primite şi publicate pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Future Economy nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii false transmise de către beneficiarii comunicatelor/anunturilor de presă.

Future Economyîşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări necorespunzatoare sau acuzaţii si încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.futureeconomy.ro este destinat informării publice. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile Future Economy în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe futureeconomy.ro

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vrei mereu cele mai actuale informatii?