Interviu cu Mircea Abrudean, Președinte interimar al Senatului, fost Secretar General al Guvernului, puternic implicat în procesul de aderare a României la OCDE
România în linie dreaptă către OCDE, între provocare istorică și oportunitate strategică
România se află într-un moment-cheie al evoluției sale internaționale, iar aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă, fără îndoială, un obiectiv strategic de prim rang – poate cel mai important după integrarea în NATO și Uniunea Europeană. Este un proces complex, de profunzime, care presupune reforme reale, o schimbare de mentalitate și alinierea la cele mai înalte standarde de guvernanță, transparență și dezvoltare durabilă. În acest context, am stat de vorbă cu Mircea Abrudean, Președinte interimar al Senatului și fost Secretar General al Guvernului, cel care a coordonat procesul de aderare al României la OCDE, alături de MAE. Într-un interviu în care rigoarea tehnică se împletește cu viziunea strategică, domnia sa vorbește despre lecțiile învățate, reformele asumate, importanța acestui „NATO economic” pentru țară și despre beneficiile concrete pe care mediul privat și cetățenii le pot resimți, într-un viitor tot mai apropiat.
Aderarea la OCDE este, poate, cel mai important obiectiv strategic al României după NATO și UE
- Domnule președinte, coordonarea procesului de aderare a României la OCDE a reprezentat o etapă strategică pentru țara noastră. Care au fost, din perspectiva dumneavoastră, principalele provocări și cele mai importante lecții învățate în acest demers?
Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică este cel mai important proiect strategic al țării noastre după aderarea la NATO și la Uniunea Europeană. Procesul de aderare în sine este unul foarte vast și tehnic, care implică, practic, toate instituțiile românești. Este un efort comun al tuturor, administrație publică centrală, locală și mediul privat.
Cred că cele mai importante lecții în acest proces sunt cele legate de schimbarea de paradigmă. România trebuie să învețe să se adapteze din mers. Trebuie să luăm tot ce e mai bun și funcțional de la statele membre, exemplele de bune practici ne ajută și trebuie să vedem în ele un ajutor nu să le contestăm funcționalitatea. Practic să avem înțelepciunea de a accepta ce a funcționat la alții și să vedem ce putem replica la noi.
- Ce presupune procesul de aderare a României la OCDE și de ce este importantă această Organizație? Se vorbește puțin despre asta și credem că e important de menționat pentru ca cetățenii să știe și să înțeleagă ce aduce nou acest pas.
Foarte pe scurt, OCDE este o organizație internațională care lucrează la elaborarea unor politici mai bune pentru o viață mai bună – acesta e de fapt și sloganul Organizației. Obiectivul OCDE este de a elabora politici care să promoveze prosperitatea, oportunitățile și bunăstarea pentru toți.
Uneori veți auzi că OCDE este definită ca fiind „clubul select al oamenilor bogați” – ceea ce nu este neapărat adevărat. Este, într-adevăr, un club select, dar apartenența la acesta nu se rezumă doar la bogăție. OCDE este o comunitate de state care împărtășesc valori comune și obiective ambițioase: promovarea bunăstării, consolidarea democrației, susținerea economiei de piață și asigurarea unei prosperități sustenabile pentru toți cetățenii. Organizația reunește 38 de state membre de pe toate continentele, inclusiv cele mai dezvoltate economii ale lumii, care colaborează pentru a găsi cele mai bune soluții la provocările globale.
OCDE, sau strămoșul său, Organizația de Cooperare Economică în Europa, a fost constituită imediat după al doilea Război Mondial. Nu se poate spune că țările care au format-o erau bogate atunci, dimpotrivă. Veneau după un război care le răvășise economiile. La fel, Spania sau Portugalia, care au aderat în anii ‘60, nu erau bogate. Însă, politicile elaborate de OCDE și puse în aplicare de aceste state le-au adus prosperitatea.
Prin urmare, aderarea la OCDE nu va însemna doar aderarea la clubul select al țărilor care dețin 70% din producția și comerțul mondial și 90% din investițiile directe la nivel mondial. Înseamnă aderarea la un grup de țări care împărtășesc aceleași valori și principii, care cred în democrație, care au o economie de piață deschisă și transparentă.
Drumul către OCDE presupune reforme profunde și o nouă abordare a politicilor publice
- Ce reforme esențiale și ce standarde a trebuit să atingă România pentru a se alinia cerințelor OCDE? Ce am făcut până în acest moment?
România a primit invitație de aderare în 2022, iar după invitație, am primit o foaie de parcurs pentru procesul de aderare. Practic, un document cadru care stabilește termenii, condițiile și etapele procesului. Scopul final este alinierea legislației, politicilor și practicilor interne la cele ale OCDE.
România este evaluată de 25 de comitete ale OCDE și lucrează la câteva sute de instrumente. Aș vrea să remarc că pentru fiecare val de extindere, procesul de aderare a devenit tot mai complex. De exemplu, țările care au aderat în anii ‘90 au fost evaluate de 3-4 comitete, cele care au aderat prin 2010, de 11 comitete, noi suntem evaluați de 25 de comitete.
În acest moment, România a finalizat cu succes câteva etape importante ale procesului de aderare. Procesul a debutat cu redactarea unui așa numit memorandum inițial, pe care l-am depus la Paris în decembrie 2022. Acesta este un document – o autoevaluare a politicilor, practicilor și legislației României și a gradului de aliniere la standardele OCDE.
Am intrat apoi într-o nouă fază a procesului de aderare. Aceasta înseamnă că instituțiile implicate în proces primesc chestionare la care au termene de răspuns, apoi au loc vizite de evaluare din partea celor 25 de comitete. Iar după evaluări, urmează audieri în Comitetele OCDE, formate din cei mai buni experți în domeniu din cele 38 de state membre.
De când am început această etapă, au fost organizate aproximativ 40 de misiuni de evaluare (o misiune înseamnă zeci de întâlniri), și am avut aproape 50 de audieri la Paris, la OCDE. Deci sute de evenimente sunt organizate pentru derularea acestui proces de aderare.
În urma chestionarelor, a vizitelor de evaluare și a audierilor, fiecare comitet va formula recomandări către România. În urma acestor recomandări vor exista schimbări de politici, de practici sau de legislație. Comitetele le vor analiza și, după ce vor considera că am atins standardele OCDE în toate domeniile evaluate, fiind nevoie de unanimitate, vom primi invitația de aderare.
Un comitet se închide cu așa numitul Aviz Formal, adică o scrisoare care certifică faptul că am terminat acel capitol. Până acum am primit 14 avize formale. Am trecut practic de jumătatea unui drum foarte complex, dar care ne va oferi o recompensă substanțială după ce-l parcurgem în integralitate.
- Aderarea la OCDE este considerată un pas major pentru consolidarea economiei României. Care sunt principalele oportunități pe care le vedeți pentru mediul privat și pentru investițiile străine în urma acestui proces?
În primul rând, din ceea ce am discutat cu țările care au aderat recent la OCDE, există un impact direct – o creștere a investițiilor, o vizibilitate mai mare pe harta investitorilor mondiali, pe care o oferă prezența noastră în acest grup select de țări ce formează OCDE. Nu întâmplător, după cum spuneam mai devreme, 90% din investițiile străine directe sunt realizate în state OCDE.
Înseamnă, de asemenea, o creștere a ratingului de țară și acces la expertiza OCDE, care este una dintre cele mai bune din lume. Adică avem acces la toate studiile, la toate analizele OCDE, care acoperă practic toate domeniile vieții publice.
Apoi, România va putea participa la cele 300 de comitete si comisii OCDE, iar experții români vor putea dialoga și face schimb de idei cu cei din țările OCDE, într-o gamă largă de domenii, de la economie la mediu, la digitalizare, la politici judiciare și anticorupție.
Vom avea practic o altă deschidere, un alt orizont, un alt nivel de dialog. Gândiți-vă că vom sta la aceeași masă și ne vom împărtăși experiențele cu țări precum Statele Unite ale Americii, Canada, Noua Zeelandă, Australia, Japonia, Coreea de Sud, țări din America Latină și multe țări europene.
În plus, o mare parte dintre standardele mondiale sunt elaborate în cadrul OCDE, iar odată membră, România va participa și ea la elaborarea acestora.
Aderarea la OCDE va însemna mai multe investiții în România, o guvernare mai bună, o administrație mai transparentă și mai predictibilă, e ceea ce cred că ne dorim cu toții. Și toate acestea pentru că vor exista modificări de politici, practici, legislație, pentru a atinge standardele Organizației. Investițiile vor genera dezvoltare, locuri de muncă mai bine plătite, deci o viață mai bună pentru români.
OCDE este uneori prezentată ca fiind un „NATO economic” – ceea ce cred că e bine în aceste vremuri, mai ales când avem un război la granițe.
Indiferent de unghiul din care o privim, apartenența la OCDE va contribui la creșterea prosperității în România și la reducerea polarizării sociale. Aderarea ne va ancora într-un cadru de politici publice mai eficiente, orientate către dezvoltare durabilă și echitate. Așa cum exprimă și motto-ul OCDE, este vorba despre „politici mai bune pentru vieți mai bune”.
OCDE înseamnă modernizare, transparență și un mediu economic mai predictibil
- Din experiența coordonării unui proiect de asemenea anvergură, ce ați recomanda liderilor din mediul privat care vor să accelereze procese de transformare și adaptare la standarde internaționale?
Statutul de membru OCDE oferă oportunitatea de a influența dezbaterile cu privire la principalele subiecte economice de actualitate (ex. impozitare inclusiv din perspectivă climatică, inteligență artificială, tehnologiile viitorului) și de a contribui, în urma aderării, la dezvoltarea în comun a unor norme și sisteme globale, ținând cont de specificul economic național și de abordarea axată pe cetățean.
Totodată să nu uităm că OCDE se află în centrul arhitecturii guvernanței globale și este o voce cheie care sprijină agenda globală – inclusiv prin intermediul G20 și G7. Astfel, pe termen mediu și lung, acest lucru va contribui la plasarea României pe harta axelor de conectivitate Est-Vest şi Nord-Sud din Europa, relevante pentru interesele noastre economice, având potențialul să genereze veritabile coridoare de transport cu efecte economice multiplicatoare, îndeosebi în sfera investițiilor.
Cred că este foarte important pentru liderii din mediul privat care vor să accelereze aceste procese de transformare și adaptare la standarde internaționale despre care vorbiți să vină în întâmpinarea a ceea ce urmează să primim ca stat membru.
Procesul de transformare și adaptare la standarde internaționale necesită un angajament constant și o viziune pe termen lung. În primul rând, liderii din mediul privat trebuie să înțeleagă că succesul nu constă doar în implementarea unor schimbări rapide, ci în integrarea unor procese și practici care să fie sustenabile și aliniate la cele mai bune practici internaționale.
Un aspect esențial este construirea unei culturi organizaționale care să încurajeze inovația și colaborarea. Aceasta presupune investiții în dezvoltarea continuă a resurselor umane și în crearea unui mediu deschis la schimbare, în care toți angajații sunt încurajați să adopte noi tehnologii și metode de lucru. De asemenea, leadership-ul trebuie să fie clar și comunicativ, oferind o direcție clară pentru toți cei implicați în procesul de transformare.
Un alt element cheie este integrarea unui sistem de management al performanței care să măsoare progresul și impactul schimbărilor. Este esențial ca liderii să stabilească obiective clare, să definească indicatori de performanță specifici și să urmărească evoluția acestora pe tot parcursul procesului.
În plus, adaptarea la standardele internaționale presupune o monitorizare constantă a evoluției pieței globale, dar și a reglementărilor și cerințelor internaționale. Astfel, liderii trebuie să își mențină o viziune globală, să investească în tehnologie de vârf și să încurajeze parteneriate strategice cu alți actori internaționali pentru a beneficia de cele mai bune resurse și soluții disponibile.
- România trece printr-un amplu proces de modernizare economică. Cum vedeți rolul liderilor – fie ei din administrație, fie din business – în modelarea viitorului economiei românești în următorul deceniu?
În această perioadă de schimbări clare în plan global, dar și în România, cred că cel mai important rol pentru noi toți este acela de a înțelege și a accepta această tranziție către o economie mai competitivă și sustenabilă, ceea ce nu este ușor, pentru că uneori procesul vine cu schimbări care nu ne plac.
Dar, odată așezate lucrurile, vom înțelege cu toții beneficiile și vom putea răspunde provocărilor globale și să valorificăm oportunitățile emergente.
Liderii din administrație trebuie să-și asume crearea unui cadru legislativ și instituțional stabil, care să sprijine inovarea și să încurajeze investițiile pe termen lung. Trebuie să simplifice legislația, să reducă birocrația și să promoveze politici economice care să favorizeze digitalizarea și tranziția verde. De asemenea, este important ca administrația să implementeze politici de educație și formare continuă pentru a răspunde cerințelor unui sector economic în rapidă schimbare.
Pe de altă parte, liderii din business trebuie să fie pionieri ai transformării economice. Ei au responsabilitatea de a adopta și de a implementa cele mai bune practici internaționale, de a investi în tehnologie de vârf și în dezvoltarea capitalului uman. Liderii din mediul privat trebuie să se concentreze pe inovare, pe crearea de valoare adăugată și pe consolidarea relațiilor de parteneriate internaționale. În acest proces, trebuie să fie flexibili și să își ajusteze modelele de business pentru a răspunde la schimbările rapide din piață și la noile cerințe ale consumatorilor și investitorilor.
Și, având în vedere cele de mai sus, de fapt, este important să înțelegem că trebuie să colaborăm cu toții. Sunt importante dialogul constant și parteneriatele strategice.
Așadar, să acționăm cu inițiativă, în mod coordonat, și să ne asumăm responsabilitatea cu un angajament constant față de inovare, educație și adaptabilitate.
- În contextul în care Future Economy promovează anual excelența în leadership și educație, care credeți că sunt calitățile esențiale pentru liderii care vor să contribuie real la dezvoltarea sustenabilă a României?
Chiar vă felicit pentru inițiativă și este important să aduceți în prim plan oameni care contribuie ca România să meargă mai departe.
Nu există o rețetă la ceea ce mă întrebați. Dacă am ști exact care sunt calitățile, am fi putut fi acum foarte departe cu această cheie a succesului.
Cred că totul pornește de la fiecare dintre noi și de la echipa pe care alegem să o construim. Contează capacitatea de a recunoaște și valorifica ce e mai bun în oamenii cu care lucrăm. Ca să vă ofer totuși un răspuns direct, aș menționa câteva repere pe care le consider eu esențiale și pe care le respect în activitatea mea: viziune, spirit inovator, deschidere reală către schimbare și înțelegerea ei ca oportunitate, empatie, colaborare autentică și angajament față de învățarea continuă. Iar exemplul personal al fiecăruia, rămâne, cred, cel mai puternic punct de plecare.
- Privind spre viitor, ce priorități strategice considerați că ar trebui să urmeze România pentru a-și valorifica pe deplin statutul de viitor stat membru OCDE și a consolida poziția sa în economia globală?
Cred că dincolo de priorități strategice și alte avantaje e important să înțelegem că OCDE este o organizație multidisciplinară și prin activitatea sa inovatoare privind creșterea favorabilă incluziunii, aceasta adoptă o abordare cuprinzătoare a examinării creșterii, privind dincolo de indicatorii monetari tradiționali la dimensiuni care reflectă bunăstarea tuturor cetățenilor.
Astfel, în cazul României, toate reformele de natură economică sau socială generează interes atât la nivelul cetățenilor cât și al mediului privat. În ansamblu, recomandările OCDE vizează o modernizare a întregului spectru de politici economice și sociale prin alinierea la standardele sale în domenii din cele mai diverse, pornind de la bugetare și terminând cu aspecte legate de sănătate, educație sau guvernanță corporativă a întreprinderilor de stat. Aici sunt avantajele reale și în aceste domenii vor fi și prioritățile noastre strategice.
România trebuie să devină un actor mai activ în definirea agendei multilaterale, promovând stabilitatea, deschiderea economică și cooperarea internațională. Aderarea la OCDE este o oportunitate majoră, dar succesul ei depinde și de angajamentul nostru de a face reforme reale, sustenabile și orientate către viitor.
Interviu realizat de Florina Manea, CEO Future Economy
