Interviu cu Anca Dragu, Guvernatoarea Băncii Naționale a Republicii Moldova
„Tot mai multe instituții privesc Republica Moldova ca pe o piață emergentă interesantă, iar misiunea noastră este să păstrăm acest climat de stabilitate și progres”
- Ocupați una dintre cele mai înalte funcții într-o bancă centrală, cea de guvernatoare a Băncii Naționale a Moldovei, un mandat pe care îl exercitați deja de peste un an la Chișinău. Care au fost principalele provocări cu care v-ați confruntat în această perioadă și ce oportunități ați identificat în activitatea BNM, în special în contextul procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
Am preluat acest mandat într-un moment istoric pentru Republica Moldova, un moment semnificativ care mi-a confirmat că misiunea pe care mi-o asumam era profund legată de viitorul european al acestei țări, pentru că se întâmpla exact la o săptămână după ce Consiliul European a decis deschiderea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Provocarea majoră a fost să reiau un proces pe care îl cunosc temeinic – cel al aderării la UE. Aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, a fost un pas crucial în istoria țării, oferind numeroase beneficii, de la accesul la fondurile europene care au contribuit la dezvoltarea economică, până la deschiderea pieței muncii și consolidarea democrației.
Am văzut din interior cât de complex poate fi parcursul spre Uniunea Europeană, dar și cât de mari sunt avantajele. Mă gândesc și la exemplul Croației, pe care l-am urmărit îndeaproape în perioada în care lucram la Comisia Europeană. A fost un parcurs coerent și susținut. Astăzi, Croația este în zona euro și în spațiul Schengen, fiind un exemplu de reușită și transformare rapidă.
Aderarea la Uniunea Europeană este, de fapt, un angajament profund față de valorile democrației, securității și prosperității. În acest proces, Banca Națională a Moldovei are un rol-cheie, fiind implicată direct în trei capitole de negociere: libera circulație a capitalurilor, serviciile financiare și politica economică și monetară. Experiența acumulată la Fondul Monetar Internațional, la Comisia Europeană, la Ministerul Finanțelor sau în Senatul României, mi-a întărit convingerea că pot aduce dinamism și o abordare constructivă la BNM, că pot contribui substanțial într-un moment decisiv pentru Republica Moldova în parcursul său european.
- În acest context, într-o perioadă scurtă de la preluarea mandatului, ați coordonat procesul prin care Republica Moldova a fost acceptată în zona unică de plăți în euro – SEPA, un pas important în direcția integrării financiare europene. Când estimați că cetățenii și companiile din Moldova vor putea utiliza efectiv acest sistem?
Aderarea la SEPA este o confirmare că Republica Moldova poate avansa rapid pe linia integrării europene atunci când există viziune, mobilizare și colaborare instituțională. Este un semnal clar de încredere din partea partenerilor și un pas concret spre modernizarea infrastructurii de plăți, iar Banca Națională a României ne-a sprijinit cu elaborarea dosarului pentru aderarea la zona unică de plăți în euro.
După acceptarea în SEPA am inițiat discuții tehnice cu băncile, iar implementarea este coordonată prin Asociația Băncilor din Moldova. Primele cereri au fost deja trimise și ne propunem ca în această vară să avem cel puțin o bancă conectată și primele plăți efectuate prin noul sistem.
Odată implementat, sistemul va permite cetățenilor și companiilor din Republica Moldova să efectueze transferuri în euro în condiții similare celor din Uniunea Europeană: rapid, sigur și cu costuri foarte mici. Este un pas important pentru toți cei care fac transferuri transfrontaliere – diaspora, studenți sau întreprinderile mici care lucrează cu parteneri din UE.
Economia Moldovei ar putea economisi, în primul an, 12 milioane de euro, iar pe termen mediu până la 20 de milioane de euro din comisioane internaționale, bani care rămân în țară și susțin afacerile. Este o reformă cu impact real deoarece aduce plăți în euro mai rapide, mai sigure și mai eficiente și întărește încrederea în infrastructura financiară a Moldovei.
- La începutul acestui an, Banca Națională a Moldovei a adoptat euro ca monedă de referință pentru cursul oficial al leului moldovenesc, în locul dolarului american. Ce a stat la baza acestei decizii strategice și ce impact anticipați că va avea asupra economiei și politicii monetare a țării?
Uniunea Europeană a devenit principalul partener comercial și cea mai importantă sursă de remiteri și investiții pentru Moldova. Peste 60% din comerțul extern și 70% din remiteri sunt realizate în euro. Ca urmare, Euro a devenit gradual principala monedă utilizată în fluxurile financiare ale Republicii Moldova, depășind treptat dolarul SUA în economisire și tranzacții comerciale. Astfel, decizia de a adopta euro ca monedă de referință, din 2 ianuarie 2025, reflectă o aliniere naturală la realitățile economice.
Această măsură sprijină stabilitatea cursului valutar și oferă un cadru mai predictibil pentru cetățeni și mediul de afaceri. Decizia a fost luată într-un context în care dolarul american înregistra o tendință de depreciere, iar menținerea sa ca monedă de referință ar fi amplificat riscurile valutare și presiunile asupra prețurilor.
O astfel de ajustare metodologică nu afectează politica monetară a BNM, ci sprijină echilibrul macroeconomic și consolidează orientarea europeană a Republicii Moldova, aliniind politicile monetare și valutare la direcția strategică asumată de țară.
- Ce oportunități de dezvoltare vedeți pentru sistemul bancar al Republicii Moldova, mai ales în contextul transformărilor economice actuale și al parcursului de integrare europeană a țării?
Sistemul bancar din Republica Moldova se află într-un moment favorabil – este stabil și în plin proces de aliniere la standardele europene, iar acest context creează premise clare pentru dezvoltare. Oportunitatea majoră este, în opinia mea, creșterea intermedierii financiare. Avem un sistem bancar lichid și bine capitalizat, dar raportul credit/PIB este în continuare scăzut față de media europeană. Asta înseamnă că există spațiu real pentru extinderea creditării către economia reală: antreprenori, IMM-uri și gospodării.
Integrarea europeană va accelera acest proces prin stabilirea unui cadru mai predictibil, standarde mai clare de reglementare și, implicit, creșterea încrederii investitorilor. Deja vedem acest efect, având în vedere faptul că o parte importantă a activelor bancare din Moldova este deținută de grupuri internaționale, inclusiv bănci din state membre UE. Acest lucru aduce know-how, bune practici de guvernanță și profesionalism.
O a doua direcție de oportunitate este transformarea digitală a serviciilor financiare. Băncile moldovenești au făcut pași importanți în acest sens, de la aplicații mobile performante, la plăți instant prin sistemul MIA, un proiect BNM care, în numai un an de la lansare, a ajuns să fie folosit de fiecare a treia persoană bancarizată din Moldova. Sistemul MIA nu doar că a revoluționat transferurile între persoane fizice, ci a fost adoptat și de mediul de afaceri.
Aceste evoluții vor continua, iar integrarea în spațiul european va încuraja adoptarea de soluții fintech și inovații în infrastructura de plăți. De asemenea, aș menționa rolul BNM în consolidarea încrederii și stabilității pe termen lung. Prin supraveghere prudențială riguroasă și prin dialogul continuu cu sectorul bancar, putem asigura un mediu în care băncile contribuie activ la dezvoltarea economică, rămânând în același timp solide și responsabile. Tot mai multe instituții privesc Moldova ca pe o piață emergentă interesantă, iar misiunea noastră este să păstrăm acest climat de stabilitate și progres.
- Cum ați gestionat tranziția de la mediul financiar din România la cel din Republica Moldova și în ce măsură v-au fost de ajutor în acest proces atât familiaritatea cu legislația europeană, cât și existența legăturilor istorice și culturale dintre cele două țări?
Orice început presupune adaptare, dar această adaptare a fost firească și rapidă, în mare parte datorită familiarității cu cadrul legislativ și instituțional, care este, în multe privințe, deja aliniat la standardele europene. Faptul că vorbim aceeași limbă, avem istorie și cultură comune contează enorm. Mai mult, reglementările sunt inspirate din acquis-ul comunitar, ceea ce a facilitat mult integrarea mea în noul rol. În plus, experiența din cadrul Comisiei Europene m-a ajutat să înțeleg în profunzime mecanismele aderării și cum poate fi construit un parcurs european solid, inclusiv din perspectiva unei bănci centrale. Împreună cu echipa Băncii Naționale a Moldovei, am reușit să construim o dinamică de lucru bazată pe responsabilitate.
- Privind spre următorul deceniu, cum preconizați evoluția economică a Republicii Moldova? Ce sectoare sau factori considerați că vor avea un rol determinant în această dezvoltare economică pe termen mediu și lung?
Statutul de țară candidată la UE oferă un cadru favorabil pentru reforme și deschide accesul la asistență financiară și tehnică. Implementarea acquis-ului comunitar în diverse domenii va contribui semnificativ la modernizarea economiei și a instituțiilor statului.
Totodată, pașii recenți în direcția conectării la piața energetică europeană sunt încurajatori și trebuie susținuți în continuare. În paralel, dezvoltarea capitalului uman prin investiții în educație, formare profesională și sănătate va influența decisiv capacitatea țării de a avansa.
Este prioritar ca Moldova să continue reformele și să consolideze instituțiile, pentru ca potențialul economic actual să se transforme în beneficii concrete și vizibile pentru cetățeni.
- Conducerea unei instituții financiare precum Banca Națională implică formarea unor echipe puternice. Cum v-ați defini stilul de leadership și cât de importantă este colaborarea în viziunea dumneavoastră pentru atingerea obiectivelor instituției?
Întreaga mea carieră a fost construită în jurul muncii susținute, al învățării continue și al implicării în proiecte complexe, pe care mi-am dorit mereu nu doar să le încep, ci să le duc la bun sfârșit. Am o gândire orientată către soluții și rezultate, dar mai presus de toate, mi-a plăcut întotdeauna să formez echipe, să construiesc încredere, competență și coeziune în jurul unui scop comun. Rezultatele apar atunci când oamenii se simt parte dintr-un proiect mai mare, când au spațiu să contribuie și sunt încurajați să se dezvolte.
- Deși prezența femeilor în conducerea băncilor a crescut la nivel european, ele ocupă încă, în medie, sub un sfert din locurile existente în consiliile de administrație. În acest context, cum vedeți rolul și contribuția femeilor în sectorul bancar și ce ar trebui făcut pentru a spori reprezentarea lor în poziții de conducere?
Într-adevăr, un studiu realizat în 2024 privind marile bănci europene, arată că femeile ocupă doar 24% dintre pozițiile executive, ceea ce indică faptul că plafonul de sticlă persistă, în ciuda progreselor. Avem nevoie de vocea tuturor la masa deciziilor, iar femeile trebuie să fie acolo nu din obligație, ci pentru că au competențele necesare.
La Banca Națională a Moldovei, peste jumătate dintre funcțiile de conducere sunt deținute de femei, iar 64% dintre angajați sunt femei. Promovăm excelența și meritul, pe baza competenței și integrității, nu ne este frică să promovăm femei, nu ne este teamă că obligațiile lor familiale ar fi un dezavantaj, ba dimpotrivă. Totuși, la nivelul societății, persistă decalaje: femeile dețin mai multe carduri bancare decât bărbații (1,9 milioane față de 1,6 milioane), însă valoarea tranzacțiilor realizate de bărbați este cu 7% mai mare. Aceasta reflectă inclusiv diferențele salariale, unde bărbații câștigă, în medie, cu 15,5% mai mult, cele mai mari discrepanțe fiind în IT și în sectorul financiar.
Pentru a încuraja accesul femeilor în poziții de decizie, avem nevoie de politici de sprijin, mentorat, formare și modele reale. În primăvara aceasta BNM a lansat platforma „FinanciarELE – o comunitate de leadership feminin”, care susține dezvoltarea și vizibilitatea femeilor în sectorul financiar. Cred cu tărie că, într-un cadru favorabil, potențialul se transformă în leadership autentic.
Interviu realizat de Mioara Iofciulescu, editor Future Economy
