Apele maritime din UE: navele poluante tot reușesc să se strecoare printre ochiurile plasei legislative
- UE vizează să reducă la zero poluarea apei până în 2030.
- UE are dificultăți în a detecta poluarea mărilor și în a-i identifica originea.
- Controalele sunt inadecvate, iar sancțiunile sunt rare și prea blânde.
Un raport publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană trage un semnal de alarmă: navele și vasele continuă să polueze apele maritime ale UE. Chiar dacă legislația UE s-a îmbunătățit și este uneori chiar mai strictă decât reglementările internaționale, punerea ei în aplicare de către cele 22 de state membre costiere ale UE lasă de dorit. Acțiunile de prevenire, de combatere, de urmărire și de sancționare a diferitelor tipuri de poluare cauzată de nave nu se ridică la înălțimea așteptărilor, avertizează auditorii.
Normele internaționale din domenii precum poluarea cu hidrocarburi, epavele și emisiile de sulf sunt integrate în legislația UE – uneori cu cerințe chiar mai stricte. Auditorii UE avertizează însă că există în continuare unele lacune pe care UE trebuie să le remedieze, în special în ceea ce privește riscurile de poluare. De exemplu, armatorii pot în continuare să eludeze obligațiile de reciclare a navei lor arborând pavilionul unei țări din afara UE înainte de dezmembrarea navei. Cifrele vorbesc de la sine: în 2022, 1 din 7 nave din lume arborau pavilionul unei țări din UE, în timp ce cifra pentru flota scoasă din uz era cu 50 % mai mică. De asemenea, normele UE privind containerele pierdute pe mare nu sunt suficient de robuste. În primul rând, nu există nicio garanție că toate pierderile sunt declarate; în al doilea rând, foarte puține containere sunt recuperate.
„Poluarea mărilor cauzată de nave rămâne o problemă majoră și, în pofida unor îmbunătățiri în ultimii ani, acțiunile UE nu reușesc cu adevărat să ne scoată din apele tulburi”, a declarat domnul Nikolaos Milionis, membrul Curții responsabil de acest audit. „În realitate, având în vedere că, potrivit estimărilor, peste trei sferturi din mările europene sunt afectate de poluare, ambiția de a reduce la zero poluarea pentru a proteja sănătatea oamenilor, biodiversitatea și stocurile de pește pare a fi în continuare un miraj greu de atins.”
Auditorii observă, de asemenea, că țările din UE nu folosesc suficient instrumentele pe care UE le-a pus la dispoziție pentru a le ajuta să combată poluarea cauzată de nave: de exemplu, o rețea de nave de intervenție în caz de scurgeri de petrol și detectarea cu ajutorul dronelor. Un exemplu elocvent în acest sens este Serviciul european de monitorizare prin satelit a deversărilor de petrol (CleanSeaNet) pentru supravegherea și detectarea timpurie a posibilelor incidente de poluare. În perioada 2022-2023, acest serviciu a identificat în total 7 731 de posibile scurgeri în apele maritime ale UE, în principal în Spania (1 462), Grecia (1 367) și Italia (1 188). Auditorii UE au constatat însă că statele membre au reacționat la mai puțin de jumătate dintre aceste alerte și au confirmat poluarea în doar 7 % din cazuri – una dintre explicații pentru acest fapt fiind intervalul de timp dintre captarea imaginii prin satelit și verificarea efectivă a poluării.
Auditorii au mai constatat că autoritățile statelor membre nu efectuează suficiente inspecții preventive ale navelor, iar sancțiunile aplicate poluatorilor rămân la un nivel scăzut. Cei responsabili de deversarea ilegală de substanțe poluante în mare rareori sunt supuși unor sancțiuni eficace sau disuasive, iar urmărirea lor penală nu este frecventă. În mod similar, puține state membre raportează încălcări legate de aducerea la țărm a uneltelor de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în mare.
Auditorii concluzionează că, în ansamblu, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu urmăresc în integralitate fondurile UE utilizate pentru a combate poluarea apelor marine. Ele nu dispun de o imagine de ansamblu asupra rezultatelor obținute efectiv sau asupra modului în care acestea ar putea fi reproduse la o scară mai mare. Totodată, auditul a relevat că UE întâmpină dificultăți în a monitoriza poluarea cauzată de nave. Cantitatea reală de petrol deversat, de contaminanți și de deșeuri marine provenite de la nave rămâne în mare parte necunoscută, la fel ca identitatea poluatorilor.
Informații generale
Navele precum navele cargo, navele de croazieră, feriboturile de pasageri, navele de pescuit și navele de agrement sunt surse importante de poluare a apelor marine. Ele sunt responsabile de scurgeri de petrol, de deversări de substanțe chimice, de eliminarea incorectă a deșeurilor, de emisii de gaze, de pierderea de containere sau de aruncarea uneltelor de pescuit. UE și statele sale membre – dintre care 22 au linii de țărm – depun eforturi pentru a combate poluarea cauzată de nave în mai multe moduri, cu un obiectiv extrem de ambițios de a o reduce la zero până în 2030.
Raportul a evaluat acțiunile întreprinse de UE pentru a combate poluarea cauzată de nave în perioada ianuarie 2014-septembrie 2024. Auditul a inclus vizite desfășurate în Franța și Germania, acoperind două subregiuni marine (Marea Nordului în sens larg și Marea Baltică), care reprezintă a doua cea mai aglomerată rută maritimă din lume.
Raportul special nr. 06/2025, intitulat „Acțiunile întreprinse de UE pentru combaterea poluării marine cauzate de nave – Încă navigăm în ape tulburi”, este disponibil pe site-ul Curții.
Articol publicat pe Future Economy cu ajutorul Agentiei ZN PR & EVENTS
