FE: România are nevoie de o strategie culturală
Prima ediție a conferinței naționale „Moștenirea culturală a României” a evidențiat importanța culturii și a patrimoniului artistic în dezvoltarea României și a subliniat necesitatea unei strategii culturale pe termen lung, care să fie implementată cu sprijin financiar din partea statului și cu implicarea activă a societății civile.
Marți, 18 februarie a.c., Teatrul Dramaturgilor din București a găzduit prima ediție a conferinței naționale „Moștenirea culturală a României”, eveniment înscris în seria de manifestări ce contribuie la construirea brandului de țară Emblematic România.
Organizată de Academia de Artă Handmade București și Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu patronatul Organizația Femeilor Antreprenor – OFA și Asociația Solidaritate și Egalitate, conferința a reunit academicieni, experți, personalități din mediul cultural, antreprenori și oameni preocupați de artă, istorie sau literatură.
„Au fost abordate subiecte multiple bazate pe diversitatea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural, cu scopul de a contribui la promovarea valorilor autohtone, la consolidarea identității naționale și la transmiterea unui moșteniri care ne definește ca popor. Lipsa de finanțare a culturii, interesul infim al statului român față de acest domeniu, retragerea oamenilor de cultură din spațiul politic și din funcțiile de conducere a instituțiilor, sunt elementele esențiale care definesc starea de fapt în care ne aflăm acum”, spune Mioara Iofciulescu, Președinte fondator al Academiei de Artă Handmade București și inițiatoarea acestui demers cultural.
În cadrul conferinței au fost organizate două paneluri de discuții, la care au participat academicianul Mircia Dumitrescu, grafician, sculptor și pictor, academicianul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, istoric și cercetător, Varujan Vosganian, scriitor, economist și om politic, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Camelia Botezatu, președinta Emblematic România și consilier in cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă – Secretariatul General al Guvernului, Dalina Bădescu, doctor în arhitectură, critic și istoric de artă, vicepreședinta Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România, Ada Vertan, producător și regizor de film și televiziune, jurnalist, editor de cărți și reviste, scriitoare, Elena Olariu, doctor în istorie, expert atestat pentru bunuri cu valoare artistică, Director Adjunct al Muzeului Municipiului București și Sorin Chiriță, președintele Asociației pentru Dezvoltare Regională și Politici Europene, coordonator programe educaționale integrate în cadrul Școlii Internaționale pentru Patrimoniu, Cultura și Artă “Constantin Brâncuși”.
Dezbaterile primului panel au fost moderate de Mioara Iofciulescu, doctorand în muzeologie, jurnalist și antreprenor, iar cele din al doilea panel de Cristina Turnagiu Dragna, formator și jurnalist, vicepreședinta Asociației Române pentru Etichetă și Protocol.
Mă bucură faptul că această inițiativă a avut un impact atât de mare și că a generat deja idei de proiecte esențiale pentru România. Muzeul Național al Literaturii Române este un promotor deosebit de activ al culturii române, dorind ca prin evenimentele pe care le organizăm să aducem în atenția publicului nu doar literatura, ci și arta, istoria sau tradițiile care ne definesc ca popor, a transmis prof. univ. dr. Ioan Cristescu, Directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
Conexiunea profundă dintre potențialul extraordinar al României și conștiința națională
„România are un potențial extraordinar și trebuie să căutam mereu elementele constructive, pe acelea care adaugă un plus de valoare permanentă culturii și societății noastre. Românii au fost mereu cunoscuți în lume ca oameni activi, curioși, plini de inițiativă, dar tocmai pentru faptul că am fost atât de dăruiți și atât de înzestrați, nu ne-a interesat niciodată mărturia rămasă de la această moștenire culturală. Prin urmare, inițiativa acestei conferințe este de două ori mai valoroasa, atât prin ceea ce construiți acum, dar și prin faptul că aduceți în prim plan acest reazem spiritual care este cultura noastră de odinioară. Mă bucur să mă alătur acestui proiect”, a declarat academician Georgeta Filitti.
„Sunt bucuros și mândru că am reușit să realizez manuscrisele eminesciene care au ajuns, prin grija Academiei Române, la toate bibliotecile mari din țară. Constantin Noica spunea că, dacă vor fi publicate aceste manuscrise, românii se vor schimba ca mentalitate și ca dorință de existență și de încredere în ei. Acest lucru nu s-a întâmplat încă, dar eu încă mai sper”, a spus academicianul Mircia Dumitrescu.
„Despre literatură nu pot vorbi fără să mă refer și la conștiința națională. Neamul nostru nu a fost unul imperial, nu am fost un popor cotropitor, motiv pentru care cultura noastră nu a fost atât de răspândită în lume. Avem nevoie de o strategie culturală pe termen lung pentru a pune România pe harta lumii. Toate marile momente ale istoriei noastre naționale din perioada modernă sunt legate de cultură și, mai ales, de literatură. Marile partide politice au luat naștere din cenacluri literare, iar oamenii de cultură sunt cei care au făcut România Mare. Cultura a fost mereu legată de conștiința noastră, iar azi suntem într-un moment de cumpănă, suntem însingurați, suntem deposedați de această dimensiune”, a susținut Varujan Vosganian.
„Este destul de greu să construiești un brand de țară, iar prin Emblematic România aducem în prim plan reperele de excelență din diferite domenii – sănătate, educație, cultură, apărare și multe altele. Societatea civilă poate veni în sprijinul instituțiilor de stat și trebuie să punem umărul cu toții pentru a face o schimbare în bine. Guvernul elaborează în această perioadă Planul Național de Acțiune 2025-2027 care poate include și proiecte propuse de societatea civilă”, a menționat Camelia Botezatu.
Importanța evaluării patrimoniului și a finanțării proiectelor culturale
„Avem nevoie de evaluare în artă și este necesar să devenim conștienți de valoarea patrimoniului nostru. De ce ajung obiectele de artă să valoreze sute de milioane sau miliarde? Pentru că ele sunt cele care trec testul timpului, sunt cele care rămân generațiilor viitoare și cele care contează cu adevărat. Operele care ajung să se tranzacționeze la sume impresionante sunt acele artefacte care ne definesc în mod profund ca oameni, dincolo de locul în care trăim sau de momentul istoric la care ne raportăm”, a arătat Dalina Bădescu.
„Ar fi nevoie de un program special pentru promovarea figurilor ilustre din istorie și literatură, dar bugetele alocate pentru astfel de proiecte cinematografice sunt extrem de mici. În prezent lucrez la două filme, unul care aduce în prim plan educația și altul care celebrează iubirea necondiționată ca fundament al vieții, prin care tineri actori și regizori își fac debutul, iar problematica finanțării este din ce în ce mai stringentă. Filmul are o penetrare foarte mare, este un instrument creativ prin care mesajul și povestea ajung rapid la un public numeros. România are un potențial imens, dar statul român nu sprijină acest domeniu”, a completat Ada Vertan.
Educație culturală fără manuale de istoria artei
„Muzeul are sarcina de a face educație culturală, deși manuale de istoria artei nu există în România. În occident se face educație artistică de la vârste foarte mici, ceea ce le conferă copiilor o bază de cunoaștere. Istoria artei este cea mai sofisticată știință, pentru care statul român nu face niciun fel de investiție și nu arată niciun fel de interes, din păcate. În ciuda tuturor provocărilor din domeniu, muzeele au programe deosebite și ghidaje dedicate pentru copii, tineri sau adulți, reușind să facă performanță prin concepte expoziționale și proiecte de excepție, realizate cu sprijinul mediului privat”, a declarat Elena Olariu.
Impactul culturii asupra turismului și economiei
„Bucureștiul generează un PIB mai mare decât Bulgaria și a înregistrat, în ultimii zece ani, cea mai rapidă creștere economică, în termeni procentuali, din lume. Această dezvoltare a atras un număr tot mai mare de turiști care, după ce vizitează România, devin promotori ai patrimoniului nostru cultural. Pentru că suntem în preajma celebrării lui Constantin Brâncuși, aș mai da și exemplul orașului Târgu Jiu unde, după multe eforturi, s-au finalizat lucrările la Ansamblul Monumental Calea Eroilor, inclus recent în patrimoniul UNESCO. Depunem în continuare eforturi pentru a crea tururi integrate și circuite care să ofere conexiuni între mai multe orașe, oferind astfel posibilitatea vizitatorilor să descopere atât patrimoniul cultural, cât și patrimoniul natural al țării noastre”, a spus Sorin Chiriță.
Conferința a generat numeroase reacții și intervenții din partea publicului, a evidențiat importanța culturii și a patrimoniului în dezvoltarea României și a subliniat necesitatea dezvoltării unei strategii culturale pe termen lung care să fie implementată cu sprijin financiar din partea statului și cu implicarea activă a societății civile. Participanții au evidențiat necesitatea evaluării patrimoniului artistic, promovarea cinematografică și rolul educației culturale ca fiind esențiale pentru creșterea vizibilității României pe plan mondial. De asemenea, accentul a fost pus pe importanța literaturii și istoriei în cultivarea identității naționale și în educarea generațiilor viitoare.
Evenimentul a fost susținut de Puratos România, Atlantis România, Camera de Comerț România-Marea Britanie, Bilbor și Budureasca și promovat cu sprijinul partenerilor media: Ziarul News, Future Economy, Trinitas TV, Tele7abc, Canal 33, Business Voice, Agerpres și Club Antreprenor.
Academia de Artă Handmade București este organizație non-guvernamentală și non-profit, înființată în urmă cu patru ani, cu scopul de a promova atât arta și artiștii din România, cât și tradițiile și obiceiurile populare, prin manifestări expoziționale unice și prin cursuri de formare și perfecționare a tehnicilor de lucru manual.
Articol publicat in FE, prin Agentia ZN PR & EVENTS.
