TÁNCZOS BARNA: „Adoptarea în Consiliul ECOFIN a recomandãrii privind planul bugetar-structural, semnal de încredere pentru consolidarea fiscalã gradualã de care are nevoie România”
Recomandãrile Consiliului privind planul bugetar-structural pe termen mediu al României și traiectoria corectivã în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv au fost adoptate în reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), care a avut loc marți, 21 ianuarie a.c., la Bruxelles. La reuniune au mai fost adoptate recomandãrile privind planurile bugetar-structurale pe termen mediu pentru 20 state membre. În cazul României, care a fost reprezentatã la reuniune de dl. Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al finanțelor, s-a considerat cã sunt îndeplinite cerințele din Regulamentul UE privind guvernanța economicã (2024/1263) și a fost acceptatã calea de ajustare pe o perioadã de 7 ani, precum reformele și investițiile propuse.
„România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscalã gradualã de care are nevoie. Încadrarea ajustãrii pe un termen de 7 ani va permite economiei românești sã își menținã un nivel adecvat al investițiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor și prin asigurarea premiselor pentru o creștere economicã sustenabilã. Proiectul de buget anual care urmeazã a fi adoptat pânã la sfârșitul lunii va oglindi aceastã abordare, prin care ne asumãm reformele și investițiile prevãzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeanã și Consiliul UE au abordat aceste recomandãri, înțelegând cã, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important sã valorificãm pe deplin noul cadru de guvernanțã și sã îl implementãm în așa fel încât sã asigurãm o creștere economicã durabilã, precum și reformele și investițiile necesare”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al finanțelor.
„Planul fiscal bugetar urmãrește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuã sã fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilitãții finanțelor publice”, a adãugat Tánczos Barna.
În afara țãrii noastre, alte patru state membre – Franța, Spania, Italia și Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani. Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandãrile adresate Belgiei, Franței, Italiei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei vizeazã stabilirea unui termen de maximum șase luni pentru luarea de mãsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv și a unei traiectorii corective prin care deficitul sã ajungã și sã fie menținut sub valoarea de referințã. România a primit recomandãri de menținere a cheltuielilor în limitele prevãzute (plafonul anual privind creșterea anualã a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv pânã în 2030.
În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, domnul Tánczos Barna a subliniat susținerea fermã pentru mãsuri cât mai ample, în particular în privința întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât sã fie încurajatã competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.
Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prioritãțile Președinției poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 și adoptarea planurilor revizuite de redresare și reziliențã ale Greciei, Ciprului și Spaniei au completat agenda reuniunii ECOFIN.
„România a primit un semnal de încredere din partea Consiliului UE privind consolidarea fiscalã gradualã de care are nevoie. Încadrarea ajustãrii pe un termen de 7 ani va permite economiei românești sã își menținã un nivel adecvat al investițiilor publice, prin evitarea dezechilibrelor și prin asigurarea premiselor pentru o creștere economicã sustenabilã. Proiectul de buget anual care urmeazã a fi adoptat pânã la sfârșitul lunii va oglindi aceastã abordare, prin care ne asumãm reformele și investițiile prevãzute în planul bugetar-structural pe termen mediu. Am salutat modul în care Comisia Europeanã și Consiliul UE au abordat aceste recomandãri, înțelegând cã, în contextul economic și geopolitic dificil actual, este important sã valorificãm pe deplin noul cadru de guvernanțã și sã îl implementãm în așa fel încât sã asigurãm o creștere economicã durabilã, precum și reformele și investițiile necesare”, a declarat Tánczos Barna, viceprim-ministru și ministru al finanțelor.
„Planul fiscal bugetar urmãrește stabilizarea datoriei publice a României într-un context în care România continuã sã fie pe primele locuri în UE, ca nivel al investițiilor publice – peste 7% din PIB, reducând deficitul bugetar la sub 3% pe parcursul perioadei 2025-2031 și creând premisele sustenabilitãții finanțelor publice”, a adãugat Tánczos Barna.
În afara țãrii noastre, alte patru state membre – Franța, Spania, Italia și Finlanda – au solicitat extinderea perioadei de ajustare, de la 4 la 7 ani. Cu privire la Procedura de Deficit Excesiv, recomandãrile adresate Belgiei, Franței, Italiei, Maltei, Poloniei, României și Slovaciei vizeazã stabilirea unui termen de maximum șase luni pentru luarea de mãsuri eficiente, stabilirea unui termen pentru încheierea procedurii de deficit excesiv și a unei traiectorii corective prin care deficitul sã ajungã și sã fie menținut sub valoarea de referințã. România a primit recomandãri de menținere a cheltuielilor în limitele prevãzute (plafonul anual privind creșterea anualã a cheltuielilor nete fiind de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030) și încheierea procedurii de deficit excesiv pânã în 2030.
În cadrul dezbaterii privind simplificarea, optimizarea și reducerea poverii administrative pentru mediul de afaceri european, domnul Tánczos Barna a subliniat susținerea fermã pentru mãsuri cât mai ample, în particular în privința întreprinderilor mici și mijlocii, astfel încât sã fie încurajatã competitivitatea economiilor europene într-un context global dificil.
Stadiul actual al impactului agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, prioritãțile Președinției poloneze a Consiliului UE, Semestrul European 2025 și adoptarea planurilor revizuite de redresare și reziliențã ale Greciei, Ciprului și Spaniei au completat agenda reuniunii ECOFIN.