Declarații de presă susținute de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, în Portul Maritim Constanța

EnglishFrenchGermanItalianPortugueseRomanianRussianSpanish

Declarații de presă susținute de premierul Marcel Ciolacu și de ministrul transporturilor și infrastructurii, Sorin Grindeanu, în Portul Maritim Constanța

Marcel Ciolacu: Bună ziua! Este vorba de o investiție majoră făcută în Portul Constanța, de o companie care activează de peste 20 de ani. Prima investiție a lui DP World, acum 20 de ani, în afara Emiratelor Arabe Unite, a fost în Portul Constanța, de aceea a devenit și o prioritate, mai ales în contextul aderării României la spațiul Schengen maritim. Investițiile, și investiția actuală și investiția viitoare au și o componentă din fonduri europene și, nu în ultimul rând, am vorbit foarte mult despre viitoarele investiții. Știți foarte bine că o să inaugureze mâine și o investiție la Alba Iulia și pe teritoriul României, dar și în porturile Dunăre. Domnul ministru, sunt ferm convins că veți da toate detaliile.

Sorin Grindeanu: Mulțumesc, domnule prim-ministru, sunt foarte scurt, la fel de convins sunt și eu că aveți întrebări. Da, azi am venit să mai facem un pas și pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea Portului Constanța, dar și pentru întărirea acestui parteneriat pe care îl avem cu Emiratele Arabe Unite. Vă spuneam și vă spunea primul ministru și în urmă cu o lună, aproximativ o lună, când am fost în Golf, că e una din direcțiile strategice ale țării noastre de dezvoltare. Da, azi s-au inaugurat aceste investiții, care sunt în valoare de peste 80 de milioane de euro și, de asemenea, în urmă cu câteva minute am fost să dăm startul realizării unei alte investiții, împreună ajungând la aproximativ 115 milioane de euro. Sigur, vorbim și de bani europeni și de investiții ale acestei companii. Aş trece foarte repede și peste faptul că – și aș aminti – că în acest moment, în Portul Constanța sau în perioada următoare se vor desfășura licitații de aproape jumătate de miliard de euro în această perioadă, fie că vorbim de investiții în infrastructură, drumuri, electrificări sau vorbim de, iarăși, o altă investiție importantă, de dragare. Deci vorbim de aproape jumătate de miliard de euro în perioada următoare, asta neincluzând ceea ce v-am tot spus, acel miliard de euro în infrastructura feroviară din jurul Portului Constanța, este cu totul altceva, și care, de asemenea, a intrat pe o linie dreaptă. E un lucru pe care am ținut neapărat să-l amintesc tocmai în ideea spusă de a dezvolta cât mai mult Portul Constanța și a nu pierde din acest ritm de dezvoltare. Vă stăm la dispoziție cu întrebări, dacă aveți.

Reporter: Bună ziua! Dacă se poate să începem cu niște întrebări care nu sunt neapărat legate de acest lucru, pentru că am înțeles tot ce s-a întâmplat aici. Am primit toate detaliile. Pentru domnul premier, voiam să-l întreb despre întâlnirea ”Tripartit”, care va avea loc săptămâna viitoare, pentru a stabili implementarea salariului minim.

Marcel Ciolacu: Urmează să avem această ședință. După ședința de guvern, voi extinde cu toți miniștrii și cu autoritățile care au în implementare proiecte din PNRR, cât și de îndeplinit jaloane, urmând ca săptămâna viitoare să avem o ședință cu partenerii sociali, atât cu patronatele, cât și cu sindicatele, unde avem mai multe lucruri de stabilit, inclusiv de discutat posibilitățile de reducere a impozitării celor cu veniturile cele mai mici, respectiv cei plătiți cu salariul minim pe economie. Vestea bună, am văzut-o și eu astăzi, este faptul că am ajuns la un salariu mediu de peste 1.000 de euro.

Reporter: Mulțumesc frumos! În urma deciziei CCR de ieri, de care au rămas fără reprezentant în biroul electoral, se reproșează că se guvernează prin OUG. De ce a fost nevoie de OUG pentru acest lucru, dacă puteți să-mi răspundeți.

Marcel Ciolacu: Îmi cer mii de scuze. Nu sunt specialist, nu sunt de la AEP. Este Ministerul de Interne cu organizarea. În momentul în care guvernul dă ordonanțele pentru alegeri, în acel moment AEP-ul gestionează tot acest lucru. Dacă credeți că mi-am făcut un scop să scot REPER-ul din secțiile de votare, credeți-mă că nu. Chiar n-am avut nicio intenție și nici nu mi-a trecut măcar prin cap.

Reporter: Și vă rog, cum rămâne cu problema produselor la care s-a micșorat cantitatea, ați stabilit ceva până la urmă?

Marcel Ciolacu: Urmează să vină și Ministerul Economiei, și Ministerul Agriculturii cu modificare legislativă. Am vorbit asta și cu domnul președinte de la Consiliul Concurenței, să vedem demersurile cu acele scumpiri din punctul meu de vedere, care n-au niciun fundament economic la detergenți de aproape 26%, că dacă n-ar fi fost aceste scumpiri, ar fi vorbit de o scădere și mai mare a inflației.

Reporter: Bună ziua! Domnule prim-ministru, aș vrea să vă întreb tot despre salariul minim, pentru că vorbim de câteva zile despre aceste deduceri. Dacă ne puteți spune, veți lua o decizie de introducere a acestor deduceri în momentul în care decideți și creșterea salariului minim din vară, toamnă?

Marcel Ciolacu: Cred că o astfel de decizie și-o poate asuma Guvernul României și orice guvern după ce avem execuția pe al doilea trimestru, cum este și normal. După ce avem și execuția pe al doilea trimestru – dar până atunci începem discuțiile cu partenerii sociali, cum este corect și în funcție de cifrele pe care le vom avea la închiderea celui de-al doilea trimestru, atunci vom vedea măsurile pe care le putem lua în această situație. Oricum avem cea mai mare impozitare a muncii la veniturile mici și o treime dintre români sunt plătiți în continuare cu salariul minim pe economie. De aceea este și această presiune. Suntem singurul stat european care ne confruntăm cu acest lucru.

Reporter: În același timp, la Ministerul Muncii a avut loc deja o primă serie de întâlniri cu sindicaliștii, cu patronatele. Știm că s-a prezentat primul draft al transpunerii deciziei europene privind acel salariu minim și știu că se introduce…
Marcel Ciolacu: Sunt două lucruri distincte.

Reporter: Da, sunt mai multe acte discutate acolo.

Marcel Ciolacu: Întotdeauna guvernele, mai ales în ani electorale, au luat decizii emoționale, să nu le denumesc altfel. Eu voi evita acest lucru și vom lua o decizie că dacă facem anumite scăderi, atunci să avem și posibilitatea de a dezvolta alte servicii.

Reporter: În același timp, discutam despre introducerea unui mecanism prin care să crească acest salariu minim, cum spuneați și dumneavoastră, să nu mai fie o creștere emoțională sau din pixul politicienilor, ci să existe un mecanism care să crească la început de an, de exemplu.

Marcel Ciolacu: Domnul comisar Schmidt tocmai acest instrument a încercat să-l creeze la nivel european, de această dată, pentru aceeași muncă, aceeași plată raportată la anumiți indicatori. Mai sunt și propunerile de la patronate, care ar dori o diferențiere pe ramuri și știți foarte bine că la construcții avem 4.500 lei şi ar dori o abordare în acest sens. În Germania, anul trecut au crescut de vreo trei ori salariul minim, fiindcă la fel este bază de plecare, dar, repet, nu avem… o treime dintre angajați numai în România se găsesc în această situație și totuși dreptul la serviciile publice, până la urmă și serviciile private, și aici mă refer la after-school, la creșe, la sistemul medical trebuie să fie egal la toată lumea.

Reporter: Bună ziua! Domnule premier, sunt mulți muzeografi, în acest moment, care spun că nu vor participa la Noaptea Muzeelor, cumva vor boicota acest eveniment din cauza faptului că sunt nemulțumiți de salarii. Există posibilitatea să vă implicați, în calitate de premier, în eventualele /…/

Marcel Ciolacu: Am avut o discuție cu doamna ministru al culturii. Şi eu sunt, să știți, nemulțumit de foarte multe lucruri, dar nu mi-a trecut prin cap să boicotez niște copii să viziteze muzeele. Din punctul meu de vedere, și prin intermediul dumneavoastră o să fac un apel la dânșii să-și facă serviciul pentru care sunt angajați și prin dialog concret deja am început discuțiile cu doamna ministru, cu domnul ministru al finanțelor, dar la un asemenea șantaj eu nu voi răspunde. Părerea mea că, calea cea mai corectă este ca în perioada următoare să ne așezăm la masă și dânșii să-și facă slujba pentru care sunt plătiți de către noi toți, cum și eu sunt plătit și din impozitele mele, dar și în impozitele dumneavoastră. Înțeleg că este an electoral, înțeleg că există nemulțumiri, dar trebuie să avem și un dialog și nu-mi aduc aminte până acum să nu fi stat cu vreo categorie la masă decent, stând de vorbă punctual despre fiecare problemă. La șantaj, îi anunț oficial, prin intermediul dumneavoastră, că nu voi răspunde. Dacă e nevoie, voi apela la alți miniștri și mergem noi și avem grijă de muzee în „Noaptea muzeelor”, n-am nicio problemă.

Reporter: Domnul premier de trimis în Ucraina, trimitem singurul sistem Patriot operațional sau unul din celelalte care nu sunt încă operaționale?

Marcel Ciolacu: Îmi cer scuze, n-am auzit această știre până acum și nici această decizie că trimitem ceva operațional sau neoperațional. Eu știu că urmează să avem o discuție în CSAT și sunt ferm convins că după CSAT veți fi informați.

Reporter: Domnule Grindeanu, cred că sunteți ministru de 2,5 ani, probabil cel mai lung mandat de ministru al transporturilor după aderarea României la Uniunea Europeană. Pe parcursul acestui mandat, Administrația Porturilor, în 2 ani și jumătate, a reușit să atribuie doar două contracte de execuție finanțate din fonduri europene în 2,5 ani, cu o valoare totală de doar 23 de milioane de euro. Cum comentați această contraperformanță și cine considerați că este responsabil, domnule ministru?

Sorin Grindeanu: Ok, apropo de lungimea mandatului, cam da. Așa, în 30 și ceva de ani de după Revoluție, 35, în această iarnă-toamnă, cred că au fost peste 30 de miniștri ai transporturilor. Deci media e de un an. În ultima perioadă, da, probabil că am cel mai lung mandat. Dar ăsta nu e un motiv de mândrie. Sper ca viitoarele mandate să fie – ale celor care vor veni în această funcție, să nu fie înțeles greșit – să fie, de asemenea, să aibă o durată rezonabilă, astfel încât să poată să-și implementeze proiectele. Eu, una din nemulțumiri, revenind la întrebarea dumneavoastră de fond, una din nemulțumirile pe care le-am avut în perioada trecută a fost aceasta de accesare a fondurilor europene în ceea ce privește zona aceasta navală, nu e vorba doar de Portul Constanța, ci și de celelalte administrații, și atunci a trebuit să iau anumite decizii. Tocmai vă spuneam, în urmă cu câteva minute, că în perioada următoare, și asta e o chestiune, cum să spun, de săptămâni, avem licitații din fonduri europene, nu altcumva, de jumătate de miliard de euro în port…

Reporter: Licitații au mai fost, au fost anulate ș.a.m.d. Eu vorbesc de partea de execuție /…/

Sorin Grindeanu: Sunt de acord cu dumneavoastră, dar eu nu știu altă modalitate de a atribui un contract decât prin licitație. Eu știu că au mai fost licitații și pe autostrăzi, de exemplu, și nu s-au făcut, dar, totodată, în ultimii ani au început să se facă după ce s-au semnat aceste contracte. Altă modalitate legală, folosind fonduri europene, decât de a avea licitații, de a semna contracte, de a le urmări foarte atent, de a le urmări foarte atent și de a le executa, eu nu știu. Vă spun că, și am spus tot timpul acest lucru, și colegii dumneavoastră din presă, presa locală, știu, Portul Constanța reprezintă una din prioritățile noastre. Am investit în ceea ce înseamnă calea ferată. Acum avem aceste investiții de aproximativ, în această perioadă, jumătate de miliard. Avem și acele investiții de care aminteam din calea ferată, în calea ferată de aproximativ un miliard în jurul portului Constanța.

Reporter: Vorbim de APC, în doi ani şi jumătate au atribuit doar două contracte de execuție de doar 20 de milioane de euro.

Sorin Grindeanu: Am înțeles întrebarea, cred că v-am răspuns.

Reporter: Așa merg lucrurile, pur și simplu.

Sorin Grindeanu: Am înțeles întrebarea dumneavoastră. Eu v-am spus că am făcut schimbări la Administrația Porturilor, altceva ce să fac?

Reporter: Ultimul manager tot dvs l-ați numit.

Sorin Grindeanu: Și l-am schimbat, l-am schimbat fiindcă nu a mers pe această componentă așa cum aș fi vrut.

Reporter: Și o întrebare pentru dumneavoastră cât și pentru dl premier. În momentul de față, un tren de marfă care pleacă din Constanța ajunge la granița de vest a României în două sau chiar trei zile. O distanță similară, când treci granița în Ungaria, în Polonia ș.a.m.d. se parcurge doar în doar jumătate din acest timp, în cel mai rău caz. În primul rând, cum vi se pare acest termen de două-trei zile să străbați România cu trenul și când va fi? În ce an va fi înjumătățit timpul de transport?

Sorin Grindeanu: Sigur, mi-ar plăcea să am… când eram mic era un serial „Arabela” și era un inel din ăla și mi-ar fi plăcut să am în dotare așa ceva, astfel încât peste noapte să pot să transform lucrurile. Știți că de vreo 20 și ceva de ani nu s-a cumpărat niciun tren nou în România, de călători, nici măcar unul? În acest moment, cu bune, cu rele, spre exemplu, sunt în achiziții 160 de garnituri de tren noi în România. Eu pot să vă spun că în acest moment sunt în achiziție. Unele dintre ele au început și sper că în acest an să fie livrate. Cine nu livrează conform contractului… Nu știu cum este la dvs., dar trebuie să se înscrie cine semnează contracte în termenele contractului. Nu respectă contractul, sunt penalizări. Altă modalitate nu există. Dacă dumneavoastră îmi spuneți altă modalitate, stăm de vorbă. Nu se înscrie în termenii contractului, sunt penalizări. Mai departe, vedem că lucrurile nu merg cum trebuie, poți să și reziliezi contractul. Dar rolul meu aici nu e să reziliez contracte, ci să încerc să le fac să funcționeze, astfel încât să fie duse la bun sfârșit. Pe de o parte, avem, dacă vorbim de transport de călători, ceea ce vă spuneam mai devreme, dar și pentru transportul de călători, și pentru transportul de marfă mai trebuie acoperit și altceva: infrastructura. Care în acest moment, pe toate culoarele europene pe care le știți, se investește în această infrastructură astfel încât să crească viteza de circulație, fie că vorbim de fonduri venite din PNRR, fie că vorbim de fonduri din programele operaționale. Altă modalitate să facem lucrurile, repet, poate aveți dumneavoastră, vă stau la dispoziție, și pot să iau, pot să recunosc acest lucru, dar nu există. Dacă vorbim de fonduri europene, trebuie să avem contracte, trebuie să le urmărim. Aici ține de management. Știți, când am venit în această funcție, că tot mi-ați spus la început, noi, de 30 și ceva de ani, vorbim de Sibiu-Pitești. Cum trecem Carpații cu autostrada? E, vă anunț că la sfârșitul anului 2021 nici măcar nu erau semnate contractele pe toate loturile. Azi se lucrează pe toate. Nu există altă modalitate. Mergeți, mergeți, că dumneavoastră mergeți prin tot, mergeți să vedeți – pe toate loturile, da? Ok.

Reporter: Bună ziua! Aș avea o întrebare pentru domnul Grindeanu. Apreciem că se face o investiție foarte mare acum în Portul Constanța, câteva zeci de milioane de euro. Această vizită vine totuși în contextul în care a apărut un raport, nu tocmai fericit, al Curții de Conturi despre port, care vorbește despre performanțe sub potențial ale hub-ului maritim, acuză un management prost, o strategie incoerentă de dezvoltare și o proastă gestionare a cheltuielilor. Cum vi se pare /…/…?

Sorin Grindeanu: Mulțumesc. E vorba de perioada 2016-2022. Dar nu cred că trebuia să vină Curtea de Conturi să ne spună că a fost sub potențial toată capacitatea Portului Constanța. Da, eu sper ca, odată cu noul management, și văd acest lucru, și vă rog să-l urmăriți și dumneavoastră, chiar vă rog, în săptămânile viitoare, să vedeți dacă ceea ce v-am spus, și anume acel miliard, jumătate de miliard de euro în Portul Constanța, pe lucrări, în special de infrastructură, vor fi scoase la licitație. O parte din ele sunt și scoase în acest moment, urmează și altele în următoarele săptămâni, astfel încât să creștem această capacitate. Să știți că și investițiile din jurul Portului Constanța sunt dedicate, sau au ca țintă, de asemenea, și în special Portul Constanța, pentru asta le facem. Dar, revenind, repet, la întrebarea dumneavoastră, repet, nu cred că trebuia neapărat să vină Curtea de Conturi. Evident, a fost un minus din acest punct de vedere al Administrației Porturilor în această perioadă, auditată, până la urmă, de Curtea de Conturi în 2016-2022. Eu nu pot decât să urmăresc, să văd, dacă nu merge, să iau decizii, și le-am luat, și știți foarte bine, au fost și lucruri bune în administrația trecută, și nu vreau să trec peste ele. Au fost lucruri legate de acea perioadă pe care o numeam eu în care unii băieți din acest port se gândeau că vin și au parte de lumină, de dane, de acces la dane și de toate facilitățile, fără să plătească concesiune, fără să plătească factură la apă, curent ș.a.m.d. Acea perioadă a fost stopată de vechea administrație. Asta e foarte bine și e un lucru foarte bun, doar că trebuie să trecem la noua dimensiune, cea de dezvoltare, în primul rând cea legată de fonduri europene.

Reporter: Jumătatea de miliard de euro este din fonduri europene și se investește în port și în împrejurimi.

Sorin Grindeanu: Nu, jumătatea de miliard e doar în port.

Sorin Grindeanu: Nu, jumătatea de miliard e doar în port. Fonduri europene. Şi înseamnă investiții în drumurile interne, investiții în creșterea capacității de transport de apă, canal, electrificare și, de asemenea, în dragaj. Acestea sunt în interiorul portului, investiție de alt miliard de euro doar în CFR, doar în zona feroviară sunt în jurul portului, la Valul lui Traian și în toate celelalte zone, unde sunt, de asemenea, proiectele de care aminteam mai devreme. Deci unu plus 0,5, dacă e să discutăm.

Reporter: Domnule premier, de ce componenta navală a apărării este păgubită? Se fac achiziții pentru aviație, pentru uscat, rachete pentru avioane… Componenta navală a avut un proiect care nu a putut fi finalizat, cel privind achiziția celor două corvete – şi chiar se desemnase șantierul naval unde urma să fie construit. Ce se întâmplă cu componenta navală în actualul context ?

Marcel Ciolacu: În primul rând, știți foarte bine cât timp a durat până s-a luat decizia sau până și-a asumat ministrul apărării decizia de a anula aceea licitație. Cunoașteți mai bine decât mine toată istoria. Mai mult, între timp, la nivel european este un plan integrat în ceea ce privește corvetele. Nu ascund că am stat de vorbă și cu dna prim-ministru Meloni, deoarece știm că sunt două șantiere navale unde acționariatul lor este al statului italian. Am stat de vorbă şi cu dl ministru al apărării şi urmează în perioada următoare să luăm decizii chiar de G2G, astfel încât mare parte din înzestrarea MApN să se facă pe teritoriul și industria românească. A început o colaborare foarte strânsă între ministrul economiei și ministrul apărării, după cum ați văzut în toată industria de apărare, dacă acum un an de zile vorbeam despre disponibilizări sau greve sau probleme financiare ale companiilor, în acest moment nu mai există această problemă. În zona navală, anumite șantiere au comenzi deja până în 2022-2023. Nu vă ascundem că atât eu, cât și domnul ministru Grindeanu am avut o discuție astăzi cu reprezentanții DP World și în ceea ce privește șantierul naval de la Mangalia. Cu alte cuvinte, încercăm să investim și mai ales ce este necesar pentru înzestrarea Armatei Române să se facă în mare parte pe teritoriul României.

Reporter: Deci vor fi investiții arabe acolo? La Mangalia.

Marcel Ciolacu: V-am spus că am avut discuții.

Reporter: De ce plecați în Turcia?

Marcel Ciolacu: Pe 21.

Reporter: De ce?

Marcel Ciolacu: La invitația domnului președinte Erdoğan. România cu Turcia are un parteneriat strategic. În orice parteneriat strategic există o componentă de ședințe comune de guvern. Mai mult, Turcia este partenerul comercial cel mai important non-UE. Sunt ferm convins că, cu ocazia acestei vizite, după foarte mult timp de când avem parteneriatul strategic cu Turcia, vom avea și prima ședință de guvern.

Reporter: Domnule Grindeanu, vă rog, despre proiectul Portului Sulina. Nu știți? În acest context… Mă rog, știu eu, că m-am documentat, problema este că se va lipi de un alt proiect privind mărirea pescajului acolo, în zonă. Când se va întâmpla?

Sorin Grindeanu: Acum, ceea ce știu că e o problemă la Portul Sulina este următoarea chestiune, care nu ține decât de natură: se colmatează foarte repede în zona din Portul Sulina, ceea ce înseamnă foarte multe lucrări de dragare. Acolo e o zonă, nu-i pentru prima oară când se încearcă, colegii mei, și Bogdan, și ceilalți din minister, au discuții, cred că săptămânale, cu cei de acolo, din zona privată în special, și știți investițiile respective; noi, mai mult decât a deschide apeluri, că tot revin la întrebarea de mai devreme și de a avea surse de finanțare pe bani europeni, eu nu pot să fac. Să știți că, pe bani europeni, pentru prima dată, și poate că unii dintre dumneavoastră nu știți, noi am terminat banii europeni în aprilie 2023, că tot s-a vorbit și mi-a pus mai devreme colegul dumneavoastră întrebarea de banii europeni. Să știți că la Ministerul Transporturilor, în premieră – după ce am intrat în Uniunea Europeană – banii alocați nouă au fost terminați în aprilie 2023. Mai mult decât atât, am făcut cerere pentru a primi încă 500 de milioane de euro în plus de la alte componente care nu erau la noi. I-am primit, i-am cheltuit și pe ăia. Am mai făcut cerere de încă 300 de milioane, i-am primit și pe ăia, i-am cheltuit și pe aceia până la sfârșitul anului 2023, când s-a terminat Programul Operațional Infrastructură Mare. Am intrat – și suntem printre puținele ministere care deja am intrat, așa, patru ori patru, dacă vreți – pe noul Program Operațional de Transport. Și de această dată anticipez că vom termina, dacă se va menține ritmul din ultimii ani, se va termina foarte repede, se vor termina foarte repede fondurile europene pe transporturi. Ca să vă dau doar un exemplu: pe zona rutieră, astăzi, când vorbim, sunt în execuție 780 km de autostradă și drum expres. Astăzi. Și în perioada următoare se vor finaliza și alte licitații. Avem deschisă componentă navală care n-a fost, și sunt absolut de acord cu dumneavoastră, n-a fost suficient accesată pe POIM, pe fostul programul operațional. În acest moment, e deschisă și pe această zonă de fonduri europene, pe componenta navală, beneficiind în plus de un lucru: pe POIM exista și componentă aeriană, ceea ce nu mai e valabil pe POT, pe actualul exercițiu bugetar. Deci, în principiu, ar trebui să fie bani mai mulți. Depinde de fiecare administrație în parte, dar singura sursă pentru proiectele majore de infrastructură în România, și nu există altă sursă, sunt fondurile europene. Nu există alta. Mulțumesc.

Reporter: Bună ziua! Pentru domnul Grindeanu. Am pentru dvs două întrebări. Prima, în ce stadiu mai sunteți cu demararea procedurii pe Ordonanța 109 privind numirea /…/.

Sorin Grindeanu: Deja nu mai e neapărat la mine, ca să fiu scurt, e la AMEPIP toată povestea.

Reporter: În ce stadiu – prima întrebare. Şi a doua, vă rog spuneţi-mi în ce stadiu se află la acum APC-ul cu privire la ce a început fosta administrație cu strângerea de bani de la șmecherii din Portul Constanța și dacă ați recuperat, cât s-a recuperat până în prezent. Știu că sunt și niște procese. Mulțumesc!

Sorin Grindeanu: Mulțumesc mult pentru întrebare. Știți că unul din jaloanele din PNRR era să facem și acea autoritate de management, AMEPIP, pe scurt. Ei sunt cei care gestionează în acest moment această zonă de guvernanță corporativă 109. Da, puteam să o fac anul trecut, să dau drumul anul trecut. Nu fug de întrebarea dumneavoastră și-mi asum lucrurile, și cele bune și cere rele. Da, puteam să dau drumul anul trecut, dar a fost acea… și vă spun ce m-a oprit. În primul rând, noi trebuie să selectăm înainte de AMEPIP, pe forma veche noi trebuie să selectăm consiliul de administrație. Am dorit să existe criterii mai largi. Şi v-am mai spus lucrul ăsta. Nu mi se pare normal ca doar în Portul Constanța, doar în Portul Constanța, de exemplu, un profesor universitar de la drept să nu poată să fie în consiliul de administrație sau un super-economist. Conform legii, n-ai voie, astăzi, dacă vrei să faci selecția pe 109. Am încercat în Parlament. Sigur că acolo au fost tot timpul niște băieți deștepți care au știut să adauge niște virgule cu care n-am fost de acord și de care m-am delimitat public. Dar dorința mea a fost ca oameni, nu fără experiență, ci cu experiență, că am văzut că a fost și această interpretare și care au expertiză cel puțin în încă două domenii, în afară de cel naval, în drept și în economie, să poată să fie membri în consiliul de administrație. Asta a fost singura mea dorință. Din păcate, a fost tot timpul acel joc cu Curtea Constituțională, cu niște domni mai mult sau mai puțin interesați, care au știut să pună frână. Legat de procese o să-i spun scurt, o să-l rog scurt pe domnul director, pe Mihai, să vă spună, dar vreau să subliniez și eu ceva ce am spus și mai devreme. Chiar țin să felicit pe această componentă fosta conducere a Portului Constanța, și pe domnul Vizan, pentru că au pornit această bătălie și cred că au fost primii după mulți ani. Era un fel de El Dorado aici. Veneai și făceai bani fără să plătești apă, curent și concesiune. Și tot ei au fost nervoși. Tot ei au avut grijă în această perioadă, cel puțin de când am dat drumul la această acțiune, să zugrăvească prin diverse metode activitatea din port. Da, acolo Vizan a făcut treabă foarte bună. Dacă sunt detalii, Mihai, te rog.
Mihai Teodorescu, director al Portului Maritim Constanța: Bună ziua. Așa cum a subliniat domnul ministru, noi în acești ani continuăm procesele care sunt pe rol, pentru că rolul unei instanțe nu poate fi înlocuită și nici nu poate fi depășită sub nicio formă. Dar indicatorul de creanțe a fost îmbunătățit cel puțin în ultimul an. Se resimte și în rapoartele pe care le-am prezentat și cele aprobate de către administratori. În acest moment, cei mai mari datornici au început și sunt cât de cât reglați cu compania care administrează în acest moment infrastructura porturilor maritime. Am recuperat peste 50% din sumele pe care le aveam ca datorie, sunt sume de peste 25-26 de milioane de lei. Vă mulțumesc.

Reporter: Domnule Grindeanu, domnule Ciolacu, foarte scurtă întrebare, dacă aveți cumva discuții pentru alte investiții în portul Constanța, arabi, turci, Orientul Mijlociu, oameni de afaceri și dacă sunt importante.

Marcel Ciolacu: Da, avem, de aceea am fost și în Golf. Trebuie închis cercul și în Turcia, știm foarte bine pe unde vine marfa, și cum vom continua. Suntem totuși, asta vorbeam cu domnul Grindeanu, suntem într-un galop, fiindcă lucrurile sunt într-o anumită dinamică, foarte accelerată. Trebuie să recunoaștem, în primul rând, din cauza conflictului din Ucraina, și atunci deciziile noastre și implicarea trebuie să fie una pe măsură, ca să câștigăm viteză. Și sunt investitori. Și astăzi am avut discuții, am avut, normal că am avut discuțiile pe ceea ce s-a finalizat, am vorbit și despre viitor. Sunt ferm convins că după 9 iunie o să vedeți că împreună o să mai mergem și în altă zonă, fiindcă trebuie închis cercul și cu Caucazul de Sud. Deci, în acest moment, există o implicare directă și există un plan. Colegul dumneavoastră întreba când sunt gata trenurile. E infrastructură mare și știm cu toții că există un delay până când organizezi și rânduiești lucrurile. Sunt vreo șapte miliarde granturi pe zona de CFR și de material rulant. Vă reamintesc, în Germania, ministrul transporturilor a fost 17 ani de zile. Asta înseamnă o continuitate și o stabilitate. Noi am avut 10 prim-miniștri. Eu o să fiu al 10-lea, în 10 ani. Cred că am intrat în altă dinamică, din acest moment, în România. Mulțumim mult și o zi plăcută!

Reporter: O întrebare vă rog pentru amândoi întrebarea…

Sorin Grindeanu: Stați numai să îi răspund și întrebării de mai devreme. Unu, ca să vă enumăr câteva: molurile trei și patru, am tot discutat despre ele. Căutăm, de asemenea, investitori și avem discuții pentru realizarea lor. Doi – digitalizarea portului; sunt discuții cât se poate – activității din port – cât se poate de înaintate pe care administrația le are cu companii tot din Golf. Trei – chiar azi, în acest moment, se desfășoară în port o întâlnire a administrației din Hamburg, nu…?
Mihai Teodorescu: Consorțiului care a câștigat /…/

Sorin Grindeanu: Cei care au câștigat acea licitație PCS – Port Community System – cu toți operatorii din port. Pentru că acea licitație de fapt reprezintă – sau acel PCS – reprezintă hard-core-ul acestei activități din port. V-am dat trei exemple extrem de importante pentru perioada următoare, dincolo de investițiile pe care le aminteam mai devreme.

Reporter: Vă rog, când se face parcarea din Portul Agigea Sud, care a fost promisă, pentru că, pe de altă parte, ocuparea benzii de urgență cu sute de TIR-uri este într-adevăr foarte periculoasă, și o vedem mai ales în unele împrejurări și unele împrejurări /…/

Sorin Grindeanu: Cu permisiune a dumneavoastră, dați-mi voie să îl rog pe directorul portului, cred că știe mult mai bine decât mine.

Mihai Teodorescu: Sărut mâna! În primul rând, în martie am terminat drumul fluvio-maritim care este acompaniat de o parcare care poate acomoda până la 80 de TIR-uri. Această parcare a fost terminată și finanțată pe Solidarity Lanes. Dacă mergeți, și după cum puteți vedea, nu are sarcină maximă în acest moment. Dar, ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, parcarea promisă va fi reluată, pentru că ea a fost scoasă tot pe Solidary Lanes, au fost câteva probleme cu contractul și vom relua licitația, exact cum a spus domnul ministru, în lunile următoare – iunie, maxim începutul lui iulie să avem și ofertanții. Vă mulțumesc frumos!

Marcel Ciolacu: Mulțumim mult. O zi bună!

Future Economy nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile primite şi publicate pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Future Economy nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii false transmise de către beneficiarii comunicatelor/anunturilor de presă.

Future Economyîşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări necorespunzatoare sau acuzaţii si încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.futureeconomy.ro este destinat informării publice. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile Future Economy în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe futureeconomy.ro

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vrei mereu cele mai actuale informatii?