Raportul pieței românești de artă în anul recesiunii

EnglishFrenchGermanItalianPortugueseRomanianRussianSpanish

 Raportul pieței românești de artă în anul recesiunii

Artmark a publicat raportul pieței românești de artă pentru perioada septembrie 2022 – iulie 2023, oferind o perspectivă analitică asupra evoluției pieței frumosului și valorilor culturale, precum și a trendurilor curente în piață. De-a lungul anului pieței de artă, Casa A10 by Artmark a organizat 49 de licitații și a înregistrat un total al adjudecărilor în licitații de aproximativ 9,4 milioane de euro, o rată medie de adjudecare de 70,10%, precum și un total de magazin de 1,14 milioane de euro. Concluziile raportului, deși referitoare la un context inflaționist, sunt marcate de o consolidare a interesului pentru diverse sectoare ale pieței de artă și a obiectelor de colecție, tratate drept investiții inteligente, de adoptare a tehnologiilor AI, de întinerirea vârstei participanților la expozițiile și licitațiile Artmark, dar și de celebrarea artei prin evenimente culturale speciale organizate la Palatul Cesianu-Racoviță.

În 2023, Artmark a împlinit 15 ani de activitate, marcând totodată 500 de licitații desfășurate în piața românească de artă, în luna mai a acestei primăveri. Volumul de opere de artă și obiecte de colecție puse în vânzare prin licitațiile Casei a crescut cu 6%, ArtPrice listând Artmark drept lider al pieței de artă din sud-estul Europei, clasând A10 by Artmark pe locul 2 în Europa de Est în termeni de volume de artă puse în vânzare și vândute (după casa de licitație lider a pieței poloneze). În paralel cu creșterea numărului de tranzacții de artă în ultimul an am asistat și la o creștere a numărului de ore de licitație, cu aprox. 2% (de la 217h la 222h), ceea ce a justificat adoptarea unui nou format eficient de licitație digitală pentru unele licitații de obiecte de colecție: Timed Online Auction, bizuită pe algoritmii AI și care presupune înlocuirea comisarului fizic din sala de licitații cu unul virtual. Însă, noua tipologie de licitații a fost lansată în paralel cu revenirea la sala fizică de licitație, iar primul eveniment cu sală externă, după mai bine de 3 ani de licitații online, anume Licitația de Primăvară, s-a desfășurat recent la InterContinental Athenee Palace.

Piața românească de artă, în perioada 2022-2023, a înregistrat și o creștere semnificativă a numărului de adjudecatari tineri, cu 8% (din rândul segmentelor de vârstă 18-30 de ani și 30-40 de ani). Totodată, sezonul 2022-2023 se clasează pe al doilea loc ca număr de palete online ofertante (din 2011 de la momentul lansării platformei de licitare online Artmark Live), anume 5.586 de adjudecatari online, iar participarea online la licitațiile Artmark având tematici internaționale s-a efectuat în sezonul analizat din 47 de alte țări decât România (jurisdicțiile străine cu cea mai mare pondere în ofertare fiind Franța, Belgia, Italia, UK, Elveția, SUA și China).

Segmentul artei clasice românești este condus de triunghiul de patrimoniu – Grigorescu-Tonitza-Luchian. Cea mai mare valoare, în acest sezon, a înregistrat-o Nicolae Tonitza, a cărui operă „Fetița cu fundiță roz” a fost adjudecată pentru 110.000 de euro în cadrul Licitației de Primăvară. Pentru 77.500 de euro a fost adjudecată versiunea de mici dimensiuni a operei aflate în colecția Casei Regale, semnate de pictorul național Nicolae Grigorescu – „Elisabeta Doamna în biroul său”. Ștefan Luchian are o singură tranzacție în perioada de referință, acuarela „Ulcior cu albăstrele”, care se clasează drept a doua cel mai bine vândută acuarelă de Luchian, fiind adjudecată pentru 40.000 de euro. Totodată, piața de bunuri culturale istorice a înregistrat recorduri absolute în perioada de referință: recordul pentru cartea veche românească este deținut de două exemplare ale „Bibliei de la București”, care au fost vândute succesiv pentru 40.000 de euro, respectiv pentru 36.250 de euro.

Dintre recordurile obiectelor de colecție enumerăm doar câteva: 70.000 de euro pentru un splendid exemplar de Ford Mustang GT Fastback; 24.000 de euro pentru un istoric exemplar de Harley Davidson VL din anii 1930; 15.000 de euro pentru o sticlă de whisky dintre cele doar 40 de exemplare de Port Ellen Maltings, îmbuteliat cu ocazia vizitării în 1980 a distileriilor Port Ellen de către Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit; iar un butoi de vin românesc, Fetească Neagră de Galicea Mare, din 2019, a fost adjudecat înainte de sărbătorile pascale, pentru 20.500 de euro; pentru ca recordul segmentului de lux să fie înregistrat de un ceas Rolex Daytona, din aur, cu diamante, care a fost adjudecat în februarie pentru 45.000 de euro etc.

Raportul integral al pieței românești de artă, care detaliază și completează cifrele și recordurile de mai sus, poate fi consultat și descărcat aici.

Future Economy nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile primite şi publicate pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Future Economy nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii false transmise de către beneficiarii comunicatelor/anunturilor de presă.

Future Economyîşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări necorespunzatoare sau acuzaţii si încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.futureeconomy.ro este destinat informării publice. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile Future Economy în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe futureeconomy.ro

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vrei mereu cele mai actuale informatii?